Stabilitatea politică, parte a democraţiei



Cu toate că nu preşedintele este şeful executivului, el poate juca un rol important şi concret, mai ales la început de mandat, în schimbarea majorităţii parlamentului. Şi, implicit, a Guvernului. S-a demonstrat că nu este o practică tocmai nouă în România, ca partide create din facţiuni ale unor partide parlamentare sau care nu au participat la alegeri să treacă, în funcţie de câştigător, dintr-o tabără în alta. Fără a da, decisiv, vreo socoteală electoratului. Adică ilegitime.

Fără a proceda ca în povestea cu drobul de sare, anticipăm afirmând cu fermitate că dacă România ar avea parte şi de această dată de jocuri de culise pentru formarea unei noi majorităţi parlamentare, instabilitatea politică ar deveni inevitabilă şi iraţională. Dar PNL se face că nu pricepe acest mare risc şi încearcă să instrumenteze politic victoria lui Klaus Iohannis pentru a accede la putere. Ce ar aduce cu sine această instabilitate politică potenţială? În primul rând, ar echivala cu preluarea totală a puterii, contrar la ceea ce respingea Iohannis în campania sa prezidenţială.

Se ştie apoi că posibilitatea schimbărilor de guvern afectează nemijlocit tocmai calitatea guvernării, ceea ce ar avea un impact negativ asupra continuităţii politicilor, subminând în acelaşi timp capacitatea tuturor cetăţenilor de a-i selecta prin vot pe cei ce vor prelua puterea prin mijloacele pilelor şi a prieteniilor de circumstanţă. În sfârşit , ar fi în suferinţă şi calitatea democraţiei, care se leagă pozitiv şi obligatoriu de stabilitatea politică.

Un sondaj recent realizat de INSCOP arată că încrederea în Klaus Iohannis este de peste 60 %. Trei sferturi dintre români sunt de părere că alegerile i-au unit pe români şi există o majoritate în favoarea opiniei că direcţia în care se îndreaptă ţara este una bună.

Este cât se poate de limpede că aşteptând schimbarea, românii îşi îndreaptă privirea înspre noul şef al statului. Dar, participarea lui Klaus Iohannis la jocuri de putere în interiorul clasei conducătoare nu ar face decât să submineze bruma de încredere în viitor pe care o mai au oamenii şi care este vitală pentru o democraţie reală.
În final, fără niciun dram de maliţiozitate, adăugăm că Klaus Iohannis a anunţat că se va implica într-o campanie de promovare a lecturii. Este superb dacă de la un preşedinte-jucător, vom trece la un preşedinte cititor şi scriitor. Îl aşteptăm „Pas cu pas” şi „Cu cărţile pe masă”.

Voicu D Rusu





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts