More


    Pepinieră de talente pentru păstrarea tradiţiilor din Oaş

    - Advertisement -

    oasul

    Deşi cu greu, tradiţiile şi datinile din Ţara Oaşului vor continua să fie păstrate încă mult timp de aici înainte. Acest lucru se datorează, în mare măsură, ansamblurilor folclorice “Sânzienele” şi “Oaşul” din cadrul Casei de Cultură a oraşului Negreşti Oaş, acolo unde tinerii oşeni învaţă de la Maria Tripon atât colinde şi alte datini cât şi cântecele şi danţurile oşeneşti. Din păcate, nu vine nimeni din urmă care să continue munca Mariei Tripon.

    Talentele Oaşului
    Ansamblurile folclorice “Sânzienele” şi “Oaşul” din Negreşti sunt adevărate pepiniere unde sunt descoperite tinere talente ce au posibilitatea de a păstra şi duce mai departe tradiţiile, cântecele şi danţurile din Ţara Oaşului. La “Sânzienele” vin copii chiar de la cinci ani şi, învăţând cântece şi dansuri oşeneşti, mulţi dintre ei prind drag de folclorul zonei. După ce cresc, se “transferă” la “Oaşul”. Aici se pune un accent mai mare pe dans, pentru că majoritatea dintre membrii acestui ansamblu sunt adolescenţi şi au vocea în schimbare, mai ales băieţii. În ambele cazuri, nu sunt doar copii şi tineri din Negreşti Oaş, ci din toată Ţara Oaşului.

    Coordonatorul celor două ansambluri, Maria Tripon, este foarte mândră de copiii şi tinerii cărora le insuflă dragostea pentru folclorul oşenesc autentic. “Nu toţi cei care vin aici sunt şi foarte talentaţi. Însă mă bucură faptul că vin în număr mare, mai ales la Sânzienele. Pe parcurs, o parte dintre ei se mai pierd pe drum, dar o parte ajung şi la Oaşul. Sunt mândră de ei cu atât mai mult cu cât nu există festival sau concurs la care participăm şi de la care să nu ne întoarcem acasă cu premii”, a spus Maria Tripon.

    Interpreta nu a uitat să mulţumească primarului Aurelia Fedorca, care a oferit posibilitatea celor două ansambluri să facă repetiţii în sala mare a Primăriei Negreşti Oaş, deoarece sala de la Casa de Cultură este mult prea mică.

    Un licăr de speranţă
    Marea dezamăgire a Mariei Tripon constă în faptul că nu vin din spate tineri care să îi continue munca. Spre exemplu, mulţi dintre tinerii care s-au înscris în ansamblul “Oaşul” au făcut-o doar ca să înveţe paşii danţului oşenesc, ca să nu se facă de ruşine că nu ştiu juca. Însă, aşa după cum spunea coordonatorul celor două ansambluri, după ce termină liceul, majoritatea tinerilor părăsesc oraşul: unii în străinătate, alţii la facultăţi în alte judeţe, astfel că munca trebuie reluată de la zero. Mai mult decât atât, foarte puţini dintre tinerii de la “Oaşul” se gândesc să continue în domeniul artistic, fie el dans sau cântec, şi cu atât mai puţin să îmbrăţişeze folclorul oşenesc. “Eu mă bucur, totuşi, că reuşesc să-i determin pe aceşti tineri să iubească tradiţiile şi datinile din Oaş, iar ei, la rândul lor, când vor deveni părinţi, le vor putea transmite copiilor lor. Atâta vreme cât am copii şi tineri aici, tradiţiile din Oaş nu vor dispărea”, a spus optimistă Maria Tripon.

    Există totuşi şi un licăr de speranţă. Una dintre fetele de la ansamblul “Oaşul” s-a arătat foarte atrasă de folclorul oşenesc şi a declarat că, după ce îşi va definitiva studiile, ar dori să se întoarcă la Negreşti Oaş pentru a continua munca actualului mentor. “Dacă măcar unul dintre aceşti tineri va deveni artist, pentru mine va fi o mare realizare”, a conchis Maria Tripon.

    Florin Dura



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img