După 100 de zile la Cotroceni



La împlinirea a 100 de zile de când a preluat funcţia de preşedinte, Klaus Iohannis a prezentat, iniţial într-un scurt film publicat pe Facebook şi, ulterior, într-o conferinţă de presă, cele mai importante acţiuni pe care le-a întreprins.

Fără intenţia de a prezenta în detaliu conţinutul celor două demersuri bilanţiere, menţionăm că în ce priveşte realizările, Iohannis a vorbit despre iniţierea “reformei clasei politice” şi a menţionat consultările cu partidele politice, dar şi semnarea pactului pentru finanţarea Apărării cu 2% din PIB, din 2017. Vizitele în străinătate şi discuţiile cu importanţi lideri europeni şi oficiali americani au fost câteva din menţiunile lui Klaus Iohannis referitor la politica externă, dimpreună cu afirmaţia: “În aceste 100 de zile, România a început să redobândească respectul în marile capitale”.

Dincolo de realizări, însă, preşedintele a menţionat şi una dintre cele mai importante nerealizări, anume poziţia Parlamentului în privinţa cererilor venite din partea Justiţiei.

După ce au subliniat că preşedintele a fost de puţine ori activ pe plan intern, numeroşi comentatori au taxat faptul că, atât în declaraţia de pe Facebook cât şi în răspunsurile la întrebările din cadrul conferinţei de presă, Klaus Iohannis a ignorat sau încă n-a aflat că imunitatea parlamentarilor este garantată de Constituţie. Ca şi imunitatea sa, de altfel. În plus, potrivit Legii fundamentale, preşedintele este parte a Executivului, în timp ce Parlamentul este parte a Legislativului. Ceea ce înseamnă că, în context democratic, Parlamentul, la fel ca şi partidele, sunt instituţii net diferite de Preşedinţie, iar prestaţia lor nu depinde de preşedinte.

Pe de altă parte, aceiaşi comentatori politici mai atrag atenţia asupra faptului că Klaus Iohannis invocă prea des în ieşirile sale publice necesitatea unui “Guvern al meu”. Numai că Guvernul este al ţării, al electoratului şi, potrivit Constituţiei, al Parlamentului. Ar fi regretabil ca Klaus Iohannis să forţeze lucrurile astfel ca Guvernul său să aibă în frunte un premier tot al său, repetând astfel struţo-cămila de genul Băsescu-Boc.

A rămas însă, cel puţin deocamdată, speranţa că sloganul “România lucrului bine făcut” nu a fost doar unul asumat de Klaus Iohannis în campania electorală. Pentru că el a fost ales preşedinte tocmai datorită aşteptărilor legate nemijlocit de prestaţia sa în fruntea ţării. Încă mai avem răbdare!





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts