O hartă a corupţiei din România



Societatea Academică din România şi portalul România Curată au dat publicităţii o hartă a corupţiei locale din ţara noastră. Mai exact, este vorba despre o hartă online interactivă care permite vizualizarea unei serii de informaţii referitoare la cazurile instrumentate de procurorii DNA. Cercetarea relevă faptul că Bucureştiul este liderul incontestabil al topului corupţiei locale din România, cu 471 condamnări la 10.000 de locuitori, urmat de judeţele Maramureş, Bacău, Caraş-Severin şi Giurgiu. Cele mai puţine condamnări definitive au vizat fapte de corupţie comise în Sălaj, Mehedinţi, Teleorman şi Botoşani. Analiza vizează perioada 2010 – 2014 şi arată faptul că profitul provenit din acte de corupţie se duce, de de-o parte, la actori privaţi individuali şi, pe de altă parte, la autori colectivi, precum partidele. Totodată, rezultă cu claritate faptul că, în perioada 2010-2014, din cele 3.125 de condamnări definitive făcute publice, 2.143 conţin pedepse cu suspendare, 982 cu executare, iar numărul de condamnări definitive aproape s-a dublat de la an la an. Cele mai multe condamnări ale deţinătorilor de funcţii importante au fost în 2014. Adică, 286 din 1.051 de condamnări definitive totale.

Iar în 2015 s-au înregistrat 50 de condamnări definitive ale persoanelor cu funcţii politice. Cât în 2012 şi 2013 la un loc.

La nivel local, aproape jumătate dintre condamnările persoanelor cu funcţii politice sunt rezultatul fraudelor ce implică fonduri europene. Adică, 25 din 56 de primari, 8 din 16 viceprimari şi 5 din 9 consilieri locali. Potrivit datelor, cea mai „coruptă” funcţie din stat este cea de primar, urmată de cea de viceprimar.
În sfârşit, într-un top european al integrităţii publice, România figurează abia pe locul 20, cu nota 3,21. Cei mai corecţi funcţionari sunt cei din Norvegia (nota 10), urmaţi de Suedia (9,36), Marea Britanie (9,22) şi Franţa (9,15).





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts