Roxana cu „Rugă pentru mamma” la Baia Mare!



roxana

Prin frumoasa carte a Roxanei Petronela „Rugă pentru mamma”, autoarea devine omul care şi-a ales deliberat un destin şi nu destinul a ales-o pe ea. O cunosc de câţiva ani, dar acum, după apariţia cărţii, pot spune că o cunosc bine. A fost printre puţinii care mi-au întins un dram de încredere, dându-mi girul pentru a face parte din valoroasa „trupă” a NV TV, unde pretenţiile realizatorilor de emisiuni erau şi sunt destul de mari, având în vedere statutul meu de începător.

Lansarea cărţii „Rugă pentru mamma” a stârnit curiozităţi şi apoi aprecieri deosebit de valoroase, pe merit, venite din partea lui Felician Pop, a preotului dr. Cristian Boloş, a colegului nostru D. Ţimerman şi a multor iubitori de poezie şi mai ales acest gen de poezie, binevenită într-o perioadă în care populaţia acestei ţări mai are, încă, încredere în Dumnezeu! Citind cartea, simţi că sufletul îţi devine mai împăcat, că ai pe cineva care te îndrumă şi te ocroteşte la tot pasul! Cartea poartă un titlu semnificativ, ceva ce relevă din timbrul ei, tulburător de melancolic, chiar grav, dar şi din substratul etic ce alimentează multe din poeziile Roxanei, cartea unei voci lirice mereu în alertă, fiind o realizare reprezentativă. Oricum, cartea este esenţială în biografia viitoare a scrierilor poetei, ca imbold pentru regăsirea sinelui prin mântuire, ea devenind căutătorul de mărgean pur în periplul dinspre ieri spre sfârşitul de lumi, ce amplifică lacrima în plâns.

Nu întâmplător Roxana şi cartea ei au fost invitate la o „destăinuire” în capitala Maramureşului, într-o instituţie unică în ţară ca arhitectură şi multitudinea de activităţi culturale şi ştiinţifice. Este Biblioteca Judeţeană, condusă de cunoscutul şi apreciatul om de cultură Teodor Ardelean, care ştie să aprecieze ştiinţa, frumosul, esteticul şi sublimul din viaţă.

Îi mulţumim lui Tedi Ardelean şi-l felicităm pentru realizarea totală a acestui „palat al culturii”. Doamne, ce condiţii pentru toate categoriile culturii şi vârstelor! Aici, în frumoasa sală destinată lansărilor de carte, Roxana şi-a spus păsul, s-a destăinuit, lăsând loc lui Felician Pop să facă frumoase aprecieri asupra creaţiei poetice, semnată de Roxana Petronela. De fapt, totul s-a transformat într-o reuşită „masă rotundă”, împodobită de icoana Maicii Domnului cu pruncul, de cruce formată din lumânări, de poza sfinţită a lui Arsenie Boca, de flori şi buchete frumoase şi, desigur, de frumoasele exemplare ale cărţii cu o copertă atât de reuşită, realizată de Gabriel Leş. Desigur, prin carte, Roxana a plasat mama între paginile neuitării, prin credinţa în Dumnezeu şi dragostea de mamă (amândoi unici). A dialogat Roxana cu Dumnezeu şi a învăţat-o „ce-i dragostea”, reuşind s-o urmeze, s-o împartă, să o transpună, definind-o! A învăţat ce să facă cu inima, cu sufletul, cu vibraţiile sentimentului existenţei. Răzbate din poeziile sale o iubire a bucuriei de a-şi săruta sufletul, ştiindu-l atât de bun! Se destăinuie că e greu să fugi de tine şi să nu te accepţi, iar după o vreme, te amuză calea vieţii încâlcite. Fuga, de fapt, a ajutat-p pe Roxana să o sărbătorim aici, la Baia Mare, o admirăm şi o apreciem pentru pregătirea superioară, pentru seriozitate, bunătate, sinceritate, colegialitate şi pentru bunul simţ care o însoţeşte pretutindeni!

Roxana ştie să se bucure cu inima şi să râdă cu ochii. Doamne, cum povesteşte Roxana băimărenilor despre trăirile sufleteşti ale părinţilor de la Tg. Frumos la apariţia acestui volum în care se regăsesc! Răzbate în scrieri dorinţa să vorbească cu propriul suflet, să-i audă vocea, să aibă dialog continuu cu Dumnezeu/ „Şi cine iubeşte?”. Roxana vede viaţa ca o piesă de teatru, ca o scenă în care fiecare îşi joacă rolul său, un actor ce se întreabă „ce mai e şi viaţa aceasta?”

Acolo, în Baia Mare, aproape de sediul Episcopiei, în centrul universitar, în incinta unei instituţii valoroase „Rugă pentru mamma” a căpătat săgeata neuitării prin litera şi spiritul autoarei, cu mult temei în intensitatea credinţei, în straturile de adâncime ale sentimentului de dragoste faţă de mamă, în nevoia de dezbatere a argumentelor aduse, dar şi în vigoarea textului fiecărui poem. Roxana ştie să anunţe calea binelui, ştie să dezvăluie pericolele inconştienţei şi ale abdicării de la morală, să prevadă cu o secundă mai repede credinţa sa, atât de temeinică şi profundă în Mântuitorul!

Cu Felician Pop am observat extrema densitate, vibranta concentrare a gândirii autoarei, care, la o vârstă fragedă, reuşeşte să realizeze întocmai ca un poet robust o poezie atât de profundă, ca o lecţie de estetică a generaţiei lui Nichita Stănescu. Bine spunea T. Arghezi: „Frumoasă carte, cinste cui te-a scris!”
Teodor Curpaş





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts