More

    Teren mai mult în acte decât în realitate

    acte

    Lipsa unei strategii puse la punct, la care se adaugă confuzia şi lipsa de profesionalism ale celor care au aplicat legile fondului funciar şi a retrocedărilor au început să dea “rezultate”. Sunt localităţi în care există mai mult teren în acte decât în realitate. Pe cale de consecinţă, au apărut situaţii în care pe acelaşi teren există cel puţin doi proprietari. Explicaţiile sunt multiple, soluţiile de reabilitare infime.

    Situaţie hilară: mai multe acte decât teren
    Cel puţin sute de proprietari de terenuri – căci nu există o situaţie exactă – au fost aduşi în stare de tensiune maximă din cauza unor greşeli, aproape impuse prin lege, făcute uneori chiar voit de comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, care au eliberat titluri de proprietate însumând suprafeţe cu mult mai mari decât tarlalele puse în discuţie. Comuna Dorolţ ar fi doar un simplu exemplu edificator, ce poate fi regăsit în aproape toate celelalte comune sau localităţi urbane.

    Petea, studiu de caz
    După mai bine de 24 de ani de la apariţia primei legi referitoare la fondul funciar, Legea 18/1991, în satul Petea, comuna Dorolţ, oamenii s-au trezit că deşi au titluri de proprietate în mână, nu mai încap pe tarlaua respectivă. Aşa se face că prin aplicarea celor patru legi referitoare la fondul funciar şi retrocedarea proprietăţilor confiscate de regimul comunist, suma suprafeţelor de teren din actele de proprietate primite – titluri de proprietate şi procese verbale de punere în posesie – este mai mare decât suprafaţa reală a tarlalei respective. Cu alte cuvinte, titlurile de proprietate s-au umflat, în timp ce pământul a „intrat la apă”. Un astfel de caz a fost expus de către Ioan Pop, care s-a trezit că deşi are în acte 6,5 hectare, în realitate îi lipseşte suprafaţa de un hectar. Iar cazul lui Ioan Pop nu este singular. Nici pe departe!

    Funcţionarii dau vina pe haosul legislativ
    Funcţionarii publici din cadrul Primăriei comunei Dorolţ susţin că, deşi situaţia este deosebit de incomodă şi duce la conflicte destul de dure, nimeni dintre cei care posedă titluri de proprietate sau procese verbale de punere în posesie nu spune care dintre proprietarii actuali nu au avut terenuri pe tarlalele în care sunt astfel de probleme. Nimeni nu vine măcar cu un singur exemplu, însă toată lumea sesizează că ceva nu este în regulă. „Totul se întâmplă din cauza modificărilor repetate făcute de stat, care în decursul a 24 de ani au impus şi aplicat mai multe legi prin care au fost retrocedate terenurile agricole şi alte bunuri confiscate de regimul comunist. La început a fost Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, apoi a venit Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, pentru ca acum să apară Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, aceasta fiind modificată de Legea nr. 368/2013, ca să nu mai vorbim de diferite alte acte normative care au zăpăcit de tot membrii comisiilor de retrocedare. Se ştie de situaţie, însă nimeni dintre proprietari nu vrea să spună măcar unul sau doi posesori de titluri de proprietate care au primit terenuri în tarlale fără să fi avut acolo terenuri înainte de confiscare”, a spus, sub protecţia anonimatului, un funcţionar din Primăria Dorolţ.

    Ciprian Bâtea

    ȘTIRI RECENT ADĂUGATE