Dealul de la Huta Certeze a fost şi în acest an inundat de mii de persoane care au participat la cea de-a 59-a ediție a sărbătorii câmpeneşti Sâmbra Oilor. Nici în acest an nu au lipsit oficiali de la Bucureşti, respectiv ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, consilierul primului ministru al României – Ciprian Ardelean, dar şi cetăţeanul de onoare al Ţării Oaşului şi vicepreşedinte al Parlamentului European, Ioan Mircea Paşcu. Tabloul a fost completat de prefectul Eugeniu Avram, preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Ştef, primarul oraşului Negreşti-Oaş, Aurelia Fedorca, primarul comunei Certeze, Petru Ciocan. Evenimentul a fost onorat cu prezenţa şi de către primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan.
Sâmbra a debutat cu măsurişul laptelui
Evenimentul a fost deschis cu celebrul obicei al măsurişului laptelui, moment reconstituit în mod simbolic de către vârstnici îmbrăcaţi în straie populare oşeneşti. Primarul oraşului Negreşti-Oaş, Aurelia Fedorca, a ţinut să aprecieze faptul că oşenii au fost, sunt şi vor fi mereu gazde primitoare pentru toţi cei care vin să le cunoască tradiţiile. “Au trecut 59 de ani de când ne întâlnim noi, oşenii, la această minunată sărbătoare aici, în deal la Huta Certeze. Iar noi ne-am deschis uşa casei şi porţile sufletului pentru a-i primi pe oaspeţii noştri cu mare drag în fiecare an, cu dorinţa noastră de a arăta ce avem mai frumos: tradiţiile, obiceiurile şi portul nostru oşenesc. Şi, bineînţeles, cu dorinţa de a-l promova şi de a-l duce mai departe”, a spus Aurelia Fedorca.
Guvernul se gândeşte la producătorii de lapte
După ce a asistat la măsurişul laptelui, ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, le-a spus crescătorilor de animale că Guvernul României se gândeşte la reducerea TVA-ului pentru brânză. ”Să dea bunul Dumnezeu ca împreună cu colegii noştri din Parlament, din Guvern, să continuăm măsurile bune pentru ţara aceasta, reducerea TVA-ului pentru brânză să se producă cât mai repede. Celelalte măsuri legate de cultură, tradiţie, să aibă un plus pe zona aceasta de obiceiuri“, a declarat Liviu Pop.
La rândul său, prefectul Eugeniu Avram i-a îndemnat pe oşeni să îşi păstreze şi să îşi promoveze pe mai departe tradiţiile. “Suntem la cea mai mare sărbătoare în Ţara Oaşului şi aş dori să îmi exprim încântarea şi satisfacţia de a fi părtaş astăzi la acest eveniment şi să împart bucuria cu dumneavoastră. Vă felicit cu această ocazie şi aş dori să vă asigur de tot sprijinul Instituţiei Prefectului, de toată stima şi preţuirea mea personală. Vă apreciez pentru faptul că păstraţi tradiţiile, le promovaţi şi vă îndemn ca pe mai departe să nu le uitaţi şi să le transmiteţi mai departe generaţiilor viitoare”, a declarat Eugeniu Avram.
CJ promovează patrimoniul etnografic
Îmbrăcat în haine populare oşeneşti, spre satisfacţia publicului, președintele Consiliului Județean Satu Mare, Adrian Ștef, a subliniat că Sâmbra Oilor este una dintre cele mai importante și vechi sărbători câmpeneşti din ţară, mulţumindu-le oşenilor pentru modul în care şi-au păstrat tradiţiile. “Aici, tradiţiile, obiceiurile, în Ţara Oaşului, şi spiritul autentic pastoral s-au păstrat datorită dumneavostră, a oşenilor, oameni harnici, gospodari, care au ştiut să-şi păstreze tradiţiile, obiceiurile, oameni care şi dacă muncesc poate departe de ţară, sunt români. Muncesc afară dar îşi construiesc casele aici. Îi cheamă glia înapoi, nu au putut fi colectivizaţi, au muncit în continuare pământul şi îl vor munci şi mai departe. Sunt oameni care simt româneşte, care oriunde s-ar afla şi în momentul în care merg în glie, merg cu ţara în ei. Ăştia sunt oşenii”, a spus Adrian Ştef.
Regal folcloric oşenesc, codrenesc şi someşean
Preţ de câteva ore bune, pe scenă au evoluat cam tot ce are judeţul Satu Mare mai bun în materie de folclor. Astfel, au cântat şi i-au încântat pe spectatori Maria Tripon și Ansamblul Sânzienele și Ansamblul Folcloric Oașul, Maria Petca Poptean și Ansamblul Măgura din Târșolț, Irina Man și formația din Bixad, Ansamblul Folcloric Florile Turțului din Turț, Formația de dansuri și grupul de țâpuritoare din Batarci, Ansamblul Florile Tărnii din Tarna Mare, Formația și grupul de țâpuritoare din Călinești Oaș, grupul de țâpuritoare din Racșa, Nicu Pop și formația din Vama, Ansamblul Cununița și Cununița Năzdrăvană, Ansamblul Codrulețul de la Tășnad, Formația Mugurii Codrului din Giorocuta, Malvina Madăr Iederan și formația de dansuri din Soconzel, Ansamblul Ceatăra din Carei, Formația de dansuri din Homoroade, Ansamblul Cetatea Codrului din Ardud și Ansamblul Folcloric Ciobănașul din Drăgușeni.
Ciprian Bâtea