More


    Producătorii sătmăreni de căpşuni, împinşi la sapă de lemn

    - Advertisement -

    capsunari

    Producătorii de căpşuni din zona Halmeului solicită cu disperare sprijinul autorităţilor. Şi asta pentru că importurile masive le-au scăzut preţurile, împingându-i spre faliment. Mai mult, speculanţii au ajuns să achiziţioneze în prezent kilogramul de căpşuni cu 1,5 lei, ceea ce face ca această activitate să devină una nerentabilă.

    Producţie în cădere liberă
    Producătorii din zona Halmeului susţin că de la aproximativ 1.800 de hectare cultivate cu căpşuni înainte de 1989, în judeţul Satu Mare suprafaţa cultivată a ajuns la 850 de hectare, iar randamentul soiurilor de stoloni a scăzut la 50 la sută din cauza lipsei unor soiuri adaptate condiţiilor din judeţ. Chiar şi în condiţiile acestea, producătorii susţin că vor să păstreze culturile, iar în perioada culesului sunt angrenate circa 500- 600 de persoane, zilieri care provin şi din alte judeţe.

    Strigăt de ajutor spre autorităţi
    Fazekas Iosif, un producător din Halmeu, vorbeşte deschis despre problemele cu care se confruntă agricultorii din zonă. “Acum avem o problemă foarte mare cu piaţa de desfacere. Avem producţie foarte bună, dar nu avem la cine să vindem. A căzut preţul foarte mult. Nu ştim sigur din ce cauză. De vină ar putea fi importurile. În ultimele zile preţul unui kilogram de căpşuni a scăzut la trei lei. Ne este foarte greu. Îi aşteptăm pe comercianţi să vină să ne cumpere căpşunii”, a spus Fazekas Iosif.

    Un alt producător, care a dorit să rămână sub protecţia anonimatului, a declarat: “Sper să vină cineva să ne ajute, căci nu mai ştim ce să facem, suntem disperaţi. Facem eforturi uriaşe să rezistăm, dar nu ştim cât putem face asta. Noi am muncit un an de zile, iar producţia trebuie valorificată rapid, căci căpşunii nu rezistă cât cartofii sau cât varza. Căpşunii după trei zile trebuie culeşi şi valorificaţi. Mai mult nu rezistă. Ne-ar trebui mai mulţi cumpărători, dacă ne-ar putea ajuta autorităţile cu acest lucru. Acum ne vindem producţia pe nimic, nici nu mai merită să lucrăm. De subvenţii nu prea putem vorbi, din păcate. Doar cei care au suprafeţe mai mari au şi subvenţii”.

    Vor un centru de achiziţii
    Producătorii din Halmeu au şi soluţii la problemele lor, dar au nevoie de sprijin financiar din partea statului. “Vrem să avem undeva un centru de achiziţii, fiindcă acum suntem la cheremul oamenilor care vin din ţară. Ei ne plătesc cu un leu şi 50 de bani kilogramul, ceea ce este foarte puţin. Pentru un kilogram de căpşuni nu iei niciun suc, din păcate. Iar cu căpşunii trebuie să lucrăm tot anul, este o muncă grea, solicitantă”, este de părere Fazekas Iosif.

    Ce are în plus căpşunele de Halmeu
    Producătorii din Halmeu susţin că secretul căpşunelor din zonă este dat de sol. “Gustul căpşunelui nostru este dat de teren. Solul este unul luto-nisipos, ceea ce îi place foarte mult căpşunelui. Savoarea căpşunelui nostru nu se poate găsi în nicio altă parte din România. Căpşunele din import nu este la fel de bun, la fel de gustos ca şi al nostru. Are aspect, dar nu are gust căpşunele din import. Dar acum şi noi avem la Halmeu mai multe sortimente, căpşuni foarte frumoşi. Sunt şi frumoşi şi gustoşi, dar şi mai ieftini”, spune Fazekas Iosif.

    Ciprian Bâtea



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img