More


    Un an cu Iohannis

    =

    A trecut, iată, un an de când Alianţa Creştin-Liberală l-a desemnat pe Klaus Iohannis drept candidat la funcţia de preşedinte al României. Fost primar de Sibiu, venea din administraţia locală şi recunoştea, în vremea aceea, că nu este conectat la mediul politic bucureştean. Dar declara hotărât că, odată ajuns la Cotroceni, va schimba regulile jocului politic.

    După un prim tur prezidenţial dezamăgitor, Klaus Iohannis s-a impus în cel de-al doilea, câştigând confruntarea cu contracandidatul său, V ictor Ponta.

    Desigur, primele luni de mandat ale unui preşedinte se cuvin analizate cu o doză necesară şi explicabilă de înţelegere şi răbdare, dar analiza unor aspecte care preocupă opinia publică este oportună în orice etapă, mai cu seamă când aceasta îşi propune separarea grâului de neghină.

    Este astfel de remarcat faptul că actualul şef al statului şi-a reluat rapid atribuţiile în domeniul politicii externe. A avut discuţii cu preşedinţii Franţei, Poloniei, Austriei, Italiei, Portugaliei, cu cancelarul Germaniei, cu prim-ministrul Spaniei şi cel al Marii Britanii.

    A vizitat şi Republica Moldova, Serbia, Croaţia, Polonia şi Ucraina. Şi chiar dacă bugetul alocat deplasărilor externe a fost cheltuit în primele luni, guvernul l-a suplimentat cu peste 10 milioane de lei. Un alt obiectiv a fost obţinerea consensului în privinţa alocării unui buget de 2% pentru Apărare. La fel, a nominalizat şefi la SRI şi SIE şi a primit undă verde pentru Strategia de Securitate Naţională. A nominalizat noi ambasadori după ce mult timp numirile au fost blocate.

    În ceea ce priveşte partea goală a paharului, lui Iohannis i s-au reproşat preocupările pentru confortul personal, dar mai ales gafele proprii şi ale Administraţiei Prezidenţiale în privinţa stilului de comunicare. Însă cea mai mare greşeală este considerată intervenţia prin care a cerut demisia premierului pentru a forţa intrarea PNL la guvernare. Un partid cu care se dovedeşte că Iohannis nu are o agendă comună (a se vedea, ca exemplu, chestiunea Codului fiscal).

    Rezultă cu claritate că, după Traian Băsescu, românii şi-au dorit un preşedinte mai echidistant, neutru şi mai implicat în soluţionarea problemelor ce ţin de viaţa lor, acum şi în perspectivă. Să fie prea devreme?



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img