More


    Seceta a distrus culturile de toamnă din judeţ

    =

    cultura1Culturile agricole de toamnă din judeţul Satu Mare au fost distruse aproape în totalitate de seceta din ultima perioadă, 2015 fiind al patrulea an consecutiv cu deficit însemnat de precipitaţii. Lipsa apei din sol a calamitat peste 225 de mii de hectare din care circa 144 de mii de hectare este teren arabil, restul fiind păşuni, fâneţe, viţă de vie şi livezi. Fermierii care au culturile calamitate pot depune la primării solicitări pentru despăgubiri.

    Deficit de apă în sol
    Potrivit celor afirmate de directorul Direcţiei Agricole Satu Mare, Ioan Cioltean, 2015 este al patrulea an consecutiv de secetă, lucru nemaîntâlnit în ultimii zeci de ani. Dacă media anuală de precipitaţii în judeţ a fost de circa 700 de litri pe metru pătrat, în luna august au fost înregistrate precipitaţii cuprinse între 155 şi 194 de litri pe metru pătrat, ceea ce înseamnă mult prea puţin. „În mod normal, dacă luăm în calcul zece ani, dintre aceştia doar doi erau secetoşi şi opt cu ploi. Ne aflăm acum în cel de-al patrulea an de secetă pedologică, lucru fără precedent până acum în judeţul Satu Mare”, a precizat Ioan Cioltean.

    În aceste condiţii, culturile de toamnă au fost distruse aproape în totalitate. Dacă la culturile însămânţate în toamna anului trecut (grâu, rapiţă, cereale păioase), care nu au fost afectate de secetă, în judeţul nostru au fost obţinute producţii apreciabile, cele însămânţate în primăvara acestui an sunt calamitate aproape complet de secetă.

    Sute de mii de hectare calamitate
    Astfel, lipsa acută a precipitaţiilor din acest an a calamitat peste 225 de mii de hectare de teren agricol din care peste 144 de mii de hectare sunt terenuri arabile. Culturile de porumb, floarea soarelui, sfecla de zahăr, viţă de vie, pomicultură, legume, dar şi păşunile şi fâneţele sunt cel mai grav afectate. În condiţiile actuale, producţia nu va fi nici măcar un sfert din cât ar fi fost realizată în condiţii normale.

    Spre exemplu, ştiuletele de porumb este nedezvoltat, cu puţine boabe sau chiar deloc, în timp ce floarea soarelui este aproape inexistentă. Sfecla de zahăr este de nivelul unui morcov deşi trebuia să aibă cel puţin o jumătate de kilogram acum.

    De asemenea, vinul care va fi produs din producţia acestui an va fi de slabă calitate deoarece bobul de strugure este mic şi nu are aromă. Prunele, merele sau perele au fost grav afectate de secetă, astfel că nici pălinca nu va fi prea multă.

    Odată cu sectorul vegetal, grav afectat a fost şi sectorul zootehnic, astfel că din cauza alimentaţiei de proastă calitate au fost înregistrate scăderi în greutate a animalelor precum şi scăderi dramatice ale producţiei de lapte.

    Fermierii pot cere despăgubiri
    Conform celor spuse de Ioan Cioltean, fermierii care au culturi calamitate, în special cam toţi din judeţ, sunt îndemnaţi să depună la primării informări cu privire la suprafeţele şi culturile calamitate, precum şi gradul de calamitare. Acestea vor fi centralizate de Direcţia Agricolă care le va trimite la Ministerul Agriculturii.

    Prefectul Eugeniu Avram i-a îndemnat pe fermierii ale căror culturi sunt calamitate de secetă să depună cât mai repede aceste solicitări pentru că există premise să fie obţinute fonduri din partea Uniunii Europene pentru despăgubiri. „Sunt şanse ca ţara noastră să obţină finanţări din partea Uniunii Europene pentru despăgubiri. Trebuie să ne grăbim pentru a le putea accesa”, a precizat prefectul Avram.

    Florin Dura



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img