More


    Sătmărenii sunt din ce în ce mai interesați de reducerea risipei alimentare

    =

    Cu toate că ne aflăm deja de fix un an de zile în plină pandemie globală, sătmărenii sunt din ce în ce mai interesați de reducerea risipei alimentare. Nu doar oamenii județului nostru sunt pasionați să afle cât mai multe curiozități despre abordarea globală privind risipa alimentară prin educație non-formală, ci si organizații din întreaga țară, alături de Lituania, Bulgaria, Letonia, Estonia, Croația și Bangladesh.

    Astfel se propune creșterea gradului de educare și informare a consumatorilor cu privire la interconexiunile determinate de risipa alimentară, sensibilizarea grupurilor țintă asupra interdependenței globale și a problemelor de mediu și dezvoltare socială, precum și promovarea posibilităților de evitare a crearii de deșeuri alimentare prin prezentarea de modele de consum ce pot fi modificate la nivelul gospodăriilor contribuind, la rândul lor, la reducerea impactului asupra mediului și a impactului social la nivel global.

     

    5 milioane de români au învățat ce acțiuni pot întreprinde pentru a reduce risipa alimentară.

    În total, aproape 5 milioane de români au învățat ce acțiuni pot întreprinde pentru a reduce risipa alimentară, ca urmare a acestui proiect derulat preponderent online, pe canalele de social media, Facebook, Instagram, YouTube. Mai mult, rezultatele înregistrate arată o dublare a numărului de persoane interesate de risipa alimentară și combaterea acesteia în ultimul an, adică în perioada pandemiei.

    Acest mod de educare și de maturizare la nivelul conștientului s-a dovedit util consumatorilor români, mai ales în perioada de început a pandemiei, când frica de un eventual risc de a rămâne fără resurse alimentare i-a făcut pe români, ca de altfel pe mulți cetățeni ai altor țări, să își facă provizii în exces, fără un plan real.

    Risipa și pierderile alimentare au nu doar un impact negativ asupra mediului, dar contribuie și la pierdere semnificativă a calității vieții. Pierderea și risipa alimentară se traduc, de fapt, în costuri directe pentru consumatori, de multe ori costuri foarte mari și nejustificate.

     

    România ocupă locul 9 în clasamentul risipei.

    Criza provocată de noul coronavirus a demonstrat cât de vulnerabili suntem cu toții și cât de important este să restabilim echilibrul între activitatea umană și natură. Devine tot mai evidentă necesitatea asigurării unui echilibru mai bun între natură, sistemele alimentare și biodiversitate, pentru a proteja sănătatea și bunăstarea populației și, în același timp, pentru a spori competitivitatea și reziliența Uniunii Europene.

    Potrivit estimărilor Comisiei Europene, aproximativ o treime din produsele alimentare destinate consumului uman la nivel mondial sunt irosite, ceea ce generează costuri economice și ecologice semnificative. Doar în Europa, 89 de milioane de tone de alimente ajung în fiecare an la gunoi, iar 5 milioane de tone provin din România care ocupă, astfel, locul 9 în clasamentul risipei. Pe de altă parte, oficialii români anunțau anul trecut că un român aruncă în medie, într-un an, 129 de kilograme de mâncare, însemnând mâncare gătită, fructe, legume, produse de panificaţie, lactate, carne, și că 12% din mâncarea cumpărată ajunge la coşul de gunoi.



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img