Potrivit datelor furnizate de recensământul iosefin, la finalul secolului alXVIII-lea în comitatul Satu Mare trăia o populație efectivă de 134.544 locuitori, grupată în 26.867 familii.
Plasa Baia Mare reprezintă regiunea cu cel mai mare număr de locuitori (46.327). Urmează apoi celelalte plase în următoarea ordine: Nyír (37.027), Crasna (34.081), Szamos (20.717). Această împărțire este explicată și de cadrul natural al fiecărei zone. În plasa Nyír terenul este favorabil agriculturii, regiunea fiind dominată de mlaștina Ecedea și Valea Someșului,zonă în care pământul era prielnic pentru cultivarea plantelor. Plasa Crasna, străbătută și ea de Valea Someșului, este dominată de regiuni colinare prielnicepentru cultivarea viței de vie, a pomilor fructiferi și creșterea animalelor. Deasemenea, zonele împădurite erau locuite de cei care se ocupau cu prelucrarea lemnului, Zona Codrului fiind vestită pentru meșterii săi. În plasa Baia Mare populația era concentrată în zonele miniere, dar și de-a lungul văilor râurilor care o străbat.
Din punct de vedere al categoriilor sociale în care se împarte populația comitatului Satu Mare, se remarcă o serie de aspecte interesante. În primul rând trebuie menționat numărul mare al jelerilor în toate cele patru plase. Se poate afirma cu certitudine că aceștia reprezintă majoritatea locuitorilor comitatului Satu Mare. Urmează apoi categoria țăranilor liberi și cea a nobililor. Cel mai mare număr de orășeni (340) este recenzat în plasa Baia Mare, acolo unde se aflau cele două orașe libere regești Baia Mare și Baia Sprie. Interesant este faptulcă plasa Nyír se plasează pe al doilea loc la numărul de locuitori orășeni, deși pe teritoriul el nu se află nici un oraș. Probabil că locuitorii Careiului (Nagykároly), reședința de comitat, au fost recenzați ca orășeni, deși această localitate în perioada respectivă avea doar statutul de târg. Pe următorul loc se situează plasa Szamos, regiune în care se afla orașul Satu Mare, un alt oraș liber regesc din comitatul Satu Mare.
Un alt aspect interesant relevat de recensământul iosefin este legat de numărul nobililor. Este pentru prima dată când pe teritoriul Ungariei, dar și al Transilvaniei, s-a realizat un recensământ în care să fie numărată și această categorie socială. De aceea, pe de o parte, recensământul din 1784–1787 este considerat primul recensământ modern organizat în Ungaria, iar pe de altă parte, el a stârnit nemulțumirea nobilimii, motiv pentru care la aplicarea lui autoritățile au avut nevoie de sprijinul armatei, iar după moartea împăratului Iosif al II-lea,majoritatea fișelor completate de recenzori au fost distruse. Pentru comitatul Satu Mare s-au numărat 8.614 nobili, dintre care cel mai mare număr trăiau în plasa Szamos (3.044). Urmează apoi plasele Crasna și Nyír. Plasa Baia Mare, predominant muntoasă, cu o populație care se ocupacu mineritul (activitate finanțată preponderent de către stat) și prelucrarea lemnului, are un număr de 1.013 nobili.
Din punct de vedere al împărțirii în funcție de sex, potrivit recensământului iosefin, populația comitatului Satu Mare era dominată de bărbați care numărau 62.403 persoane, dintre care 38.001 erau necăsătoriți. Femeile numărau 59.225persoane. În cazul lor nu s-a făcut o statistică câte erau căsătorite și câte nu. Interesa doar câți bărbați erau cap de familie sau de gospodărie, femeile nefiind considerate că pot avea acest statut.
Recensământul organizat de Iosif al II-lea a făcut o diferență clară între creștini și evrei. Aceștia din urmă au fost recenzați pe formulare separate care nu cuprindeau același număr de rubrici ca formularele pentru populația creștină. Pe de altă parte, autoritățile nu au numărat separat romano-catolicii și greco-catolicii. Ambele confesiuni au fost trecute în aceeași rubrică, și anume lacea pentru populația catolică. În aceste condiții, dintr-un total de 134.599 locuitori, în comitatul Satu Mare 95.230 erau catolici. Urmau apoi calvinii (36.300) și luteranii (450). Au fost numărați doar 10 credincioși ortodocși, care cu siguranță erau de etnie română. La finalul secolului al XVIII-lea, numărul evreilor era de 2.569. Marea lor majoritate locuiau în zona rurală din jurul Careiului, undeau fost colonizați la începutul secolului al XVIII-lea de către contele Károlyi Sándor. Doar 4 evrei locuiau în orașul Satu Mare, aceștia având acceptul autorităților locale, activitatea lor fiind probabil foarte importantă pentru această localitate.
Sursa: Paula Virag – Evoluția demografică în comitatul Satu Mare în finalul secolului al XVIII-lea
Nicolae Ghișan
