More
    spot_img

    Viticultura din zona Beltiugului se bucură de un trecut multisecular. Pivniţele săpate aici sunt unicate în România

    Tradiţia cultivării viţei de vie şi a producerii vinului este veche de circa o mie de ani în zona Beltiugului, dar un accent mai mare s-a pus după colonizarea şvabilor, în secolul XVIII. În prezent aproape fiecare familie are propriul vin, produs după metodă proprie.
    Viticultura din zona Beltiugului se bucură de un trecut multisecular, aşa cum o atestă izvoarele scrise, există însă perioade nedocumentate, istoria începând conform unei legende pierdute în negura timpului în anul 1085.
    Pornind pe firul celor povestite de cei din vechime, în timpul unei bătălii crâncene a regelui Ladislau I al Ungariei cu pecenegii, acesta şi-a tras sufletul la marginea aşezării de acum, unde soldaţii i-au adus dovleac umplut cu vin regelui ostenit, care i-a întrebat în glumă ce fel de dovleac e, şi de aici îşi are originea numele Beltiug (în limba maghiară Béltek – „bél” = interior, conţinut, „tek” – variantă a lui „tök” = dovleac).
    În 1723 contele Károlyi Sándor cumpără întregul domeniu de la familia Prépostváry. În această perioadă judeţul Satu Mare este amintit ca reşedinţă a lui Bacchus, într-atât de mult înflorise viticultura şi enologia. În 1730, la sfatul contelui, Beltiugul a fost colonizat cu şvabi din Oberschwaben(Germania), unde li se dau terenuri viticole pentru care nu au trebuit să plătească dijmă timp de 2 ani.
    Suprafeţele plantate cu viţa de vie au crescut în timp, ajungând spre sfârşitul comunismului la câteva sute de hectare în zona Beltiug – Răteşti, fiind una dintre principalele surse de venit ale localnicilor. După revoluția din 1989, viile nu au mai fost lucrate şi dintr-o podgorie întinsă, au mai rămas doar parcele de dimensiuni mici exploatate în mod individual de familiile din sat.
    A urmat apoi o perioadă de ‘’linişte’’, până când în anul 1999, Johann Brutler, se întoarce în ţară din Germania, unde a locuit 26 de ani şi înfiinţează prima plantaţie „nouă” în Beltiug şi creează vinurile Nachbil care stârnesc încet curiozitatea specialiştilor și mai pe urmă a familiilor din localitate, printre care şi a familiei Hetei, astăzi mare producătoare de vinuri.
    Despre vinul de Beltiug se spune că este cel mai savuros din judeţ şi este vestit pentru calitatea sa indiscutabilă. Mulţi dintre localnici nici măcar nu vor să vândă vin, îşi pregătesc atât cât au nevoie pentru a bea peste an şi de sărbători. Unii dintre producători au reuşit să-l îmbutelieze şi să-l comercializeze. Alţi întreprinzători au reuşit să-şi creeze deja adevărate branduri şi să vândă chiar şi peste hotare.
    Pivniţele săpate în Dealul Hagău din Beltiug sunt unicate în România şi reprezintă o dovadă de necontestat a faptului că oamenii acestor locuri au preţuit dintotdeauna vinul şi că viaţa lor se împărţea între gospodăria din sat şi crama de pe deal. Cele peste 370 de pivniţe reprezintă o copie a satului şi nu întâmplător, atunci când în 1862 casele din sat au ars în urma unui incendiu devastator, întreaga populaţie a fost mutată, pe perioada iernii, în „casele” de pe deal.
    Compoziţia soiurilor s-a schimbat şi ea mult de-a lungul secolelor, ceea ce ştim sigur însă este că au plantat Furmint, Bacator, Riesling şi Chasselas, precum şi soiuri direct producătoare după filoxera.
    Compoziţia actuală a soiurilor este foarte diversificată, întrucât aici întâlnim soiurile Riesling, Traminer, Chardonnay, Sauvignon, Pinot gris, precum şi Cabernet sauvignon, Merlot, Blaufränkisch, Pinot noir şi Syrah.
    Oricine străbate drumul Satu Mare – Zalău nu poate ignora lumea fermecătoare a dealurilor din Beltiug, vocea ademenitoare a pivniţelor micuţe, precum şi rândurile de vie aranjate soldăţeşte. Conform noii clasificări Beltiug aparţine acum de zona Dealurilor Sătmarului, şi noi credem cu sinceritate în renaşterea gloriei de mai demult.
    Nicolae Ghișan

    ȘTIRI RECENT ADĂUGATE