More

    VERTICALI PENTRU ROMÂNIA: Competiția – prietenul și dușmanul nostru de zi cu zi

              De: INA HUDEA

    Dragi cititori de toate vârstele! Vom face astăzi o incursiune fugară pe tărâmul Competiției. Ce este competiția? Cât de prezentă este în viața noastră? Ne face bine, avem nevoie de ea, cum o folosim?

    Iată, găsim această definiție a ei, în Dicționarul Enciclopedic (1993-2009):” Competiția este o formă de interacțiune psihosocială mutuală, constând în rivalitatea sau concurența dintre două sau mai multe persoane, pentru atingerea unui scop indivizibil. Poate fi orientată prin educare spre cooperare, dar se poate transforma și în conflict.”

    Privind atent în jurul nostru constatăm că am avut și avem, în toate aspectele vieții noastre, parte de competiție

    De mici am învățat-o, chiar dacă încă nu eram capabili să o conștientizăm. Am folosit-o în familie,  în grupurile de joacă cu prietenii din cartier, la grădiniță, apoi la școală și la facultate. Nu ne-am despărțit de ea nici în profesia pe care am urmat-o, nici în viața socială, iar de multe ori am folosit-o chiar și în viața personală. Ne dăm seama imediat că ea este o coordonată principală a modului nostru de a trăi. De câte ori, în toate aceste ipostaze, competiția ne-a adus satisfacție? Nu de atâtea ori pe cât ne-a adus lacrimi, frustrare, însingurare și apoi poate ambiție, o nouă dorință de luptă, un al nu știu câtelea efort de ridicare și continuare a drumului, o altă perspectivă, dar pentru mulți, chiar renunțare. Cei mai mulți dintre noi am învățat să o acceptăm alături fără să protestăm în nici un fel, lăsând-o să ne atragă în vârtejul ei perpetuu către mirajul câștigătorului, a celui mai bun.

           Să nu ne lăsăm însă copleșiți și să admitem că ea este, alături de cooperare,  una din pârghiile importante atât în sistemul educațional cât și în autodesăvârșirea personală,atunci, și doar atunci când este judicios gândită, când există o strategie atent construită pentru a o implementa, astfel încât să își producă efectele benefice asupra evoluției noastre, generând astfel noi și puternice motivații în a rămâne și pe viitor competitivi.

    În spațiul european și internațional, discuției privitoare la competiția în sistemul de învățământ i se acordă din ce în ce mai multă importanță

            Competiția ”este prezentă între preocupările recente ale cercetătorilor, alături de discuțiile legate de inovație în sectorul educațional, impactul crizei economice asupra educației, tranziția de la școală la muncă, efectul educației vocaționale și profesionale asupra tranziției tinerilor spre viața activă, beneficiul social al educației, eficacitatea sistemelor educaționale de a pregăti tinerii pentru piața muncii, efectul educației asupra reducerii inegalității sociale.”(Eliza Mihaela Spătărelu, EFECTUL COMPETIȚIEI INSTITUȚIONALE ASUPRA CALITĂȚII EDUCAȚIEI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR, Editura Universității Adventus, Cernica, 2020, p.5)

    Cu riscul de a trece prea brusc într-o zonă a statisticii, ne vom referi  acum doar la spațiul competițional din sfera învățământului artistic, undeconform Calendarului activităților educative naționale și internaționale desfășurate în România în anul 2023, co-finanțate sau fără finanțare din partea Ministerului Educaţiei (https://www.edu.ro/caen_caer_2023), observăm că din totalul de 232 de activități competiționale (marea majoritate fiind adresate doar elevilor!), 8,18% sunt destinate sectorului arte vizuale, foto și film, 16,37% celui de literatură și teatru, 11,63% sunt competiții de folclor și tradiții populare, 3.87% de dans și 7% acoperă muzica ușoară, muzica folk, muzica vocal-instrumentală și instrumentală, muzica de cameră și corală.

    Pe de altă parte, ponderea elevilor care au optat pentru profilurile din filiera vocațională (statistică pentru anul școlar 2019-2020), a fost de 8,6%, iar în cadrul acesteia, ponderile cele mai mari se remarcă pentru elevii înscriși la profilul sportiv (33,2%), la profilul artistic (27,6%) şi la cel pedagogic (18,1%). Adică, dintr-un număr de 618, 3 mii liceeni, un număr de aproximativ 14.500 sunt încadrați în învățământul preuniversitar artistic (Sistemul Educațional în România – Date sintetice; Anul școlar/universitar 2019-2020, publicat de Institutul Național de Statistică în 2021). Conform aceleaşi surse, din totalul de 543,3 mii de studenți înscriși la studii universitare de licență în anul universitar 2019-2020, 44.530 și-au ales specializările din cadrul domeniului Arte și Științe umaniste. În învățământul universitar de master, studii şi cursuri postuniversitare şi învățământul universitar de doctorat şi programe postdoctorale de cercetare avansată, pe același domeniu – Arte și Științe umaniste- au fost, în același an, 16.150 de absolvenți.

    Concluzia la care ajungem, analizând aceste date, este ușor descumpănitoare. Pentru tinerii încadrați în învățământul superior artistic, piața competițională românească este extrem de săracă. Desigur, ei au libertatea să participe la concursuri de prestigiu, unde vor intra în competiție cu artiști deja consacrați, care au o experiență profesională și competițională incomparabil mai mare decât a lor. Acest fapt le aduce din start un dezavantaj care poate pune în prim plan latura neproductivă a conceptului de ”competiție” la care ne-am referit în rândurile de mai sus.

    ALEXANDRU FĂRCAȘ VOICE COMPETITTION

               Asumându-și dezideratul de echitabilitate, vizând conturarea unui mediu concurențial adecvat pregătirii și resurselor profesionale ale tinerilor artiști lirici, Asociația Culturală ”Alexandru Fărcaș” cu sprijinul Academiei Naționale de Muzică ”Gh. Dima” din Cluj-Napoca, a conceput și lansat  concursul  ALEXANDRU FĂRCAȘ VOICE COMPETITION.

            Această ediție națională, care se va desfășura între 22 și 24 martie 2024 la  Academia Națională de Muzică clujeană, se remarcă prin unicitate tocmai datorită faptului că ea se adresează exclusiv studenților și masteranzilor încadrați în învățământul superior artistic din România.

             Evaluarea performanțelor fiecărui concurent va fi făcută de către un juriu format din personalități acreditate în spațiul muzical românesc și internațional, cu o bogată experiență artistică: Adela Zaharia, artist liric – președinte al Juriului, Kürthy Andras, regizor, Andreas Massow, Director de casting pentru Teatrele de Operă din Frankfurt,Zurich, München, impresar la “Arsis Lewin Management”, Adrian Morar, dirijor, Adrian Mărcan, artist liric, Ramona Eremia Coman, conf. univ. dr. habil. Academia Națională de Muzică ”Gh. Dima” Cluj-Napoca.

    Aria de largă accesibilitate a repertoriului, numeroasele premii atractive, condițiile de participare, criteriile de notare toate au fost gândite îndelung și cu răbdare pentru a putea satisface cât mai deplin așteptările și nevoile acestor tineri aflați la început de drum.

             Anca-Mona Mariaș, Competition PR, îi îndeamnă: ”Răsfoiți informațiile oferite în acest sens pe site-ul www.acaf.ro. Veți descoperi detalii care vă vor incita interesul și vă vor anima nerăbdarea de a fi parte din acest proiect gândit și croit pentru voi. La Cluj, vocea voastră devine magică!”

             În încheiere, nu putem decât să sperăm ca demersul nostru sa fie un exemplu de bune practici, și să vedem pe viitor cât mai multe astfel de programe în care tinerii artiști să își poată măsura forțele între ei, să poată câștiga experiență competițională, să își poată cunoaște concurența, alături de care, apoi, să participe cu mai multă încredere și speranță la marile competiții de profil din țară și străinătate!

    Sponsorul ediției:

     

     

     

     

    ȘTIRI RECENT ADĂUGATE