De: Vlad Mulcuțan-Chiș
Semantica sfârșitului prezintă mai mult decât ar putea cuprinde în cuget firea umană. Deși, conform dicționarului, începutul și sfârșitul sunt antonime, odată transpuse în trăiri, sentimente, experiențe și obiective … acestea devin principalele momente în jurul cărora se întâmplă viața. Fără momente de final, nu am fi dornici de noi începuturi, iar fără început, nu am avea ce să sfârșim. Mai simple decât adunarea, în teorie, dar mult prea complicat de înțeles și acceptat atunci când trebuie trăite.
Am ales să-mi încep în acest mod editorialul de astăzi, pentru ca să păstrez vibrația puternică pe care o trăim acum, la final de an.
pentru noi, în momentele critice în care realizăm cât de repede trece și câte am mai avea de făcut … este cel mai de preț cadou de oferit celor apropiați, cea mai valoroasă variabilă a vieții și cel mai crud semn al sfârșitului … și, cu toate că nu putem controla, opri și lupta cu timpul, natura este cea care ne dă o lecție de viață: renașterea.
De ce mai înmuguresc crengile primăvara, dacă iarna le fură întreaga culoare? De ce mai înfloresc toate florile primăvara, dacă iarna îngheață în pământ? De ce se mai întorc acasă păsările din țările calde, dacă petrec aici mai puțin timp decât pe drum? Oare nu pentru că, fie că vrem, fie că nu, și oricât de mult ne-am dori să schimbăm asta, ciclul vieții se desfășoară, cu aceleași principii și același mecanism, pentru noi toți?
odată cu graba sa, probabil că am reuși să trăim cu adevărat. Pe lângă buna organizare a timpului și investiția acestuia în oameni, momente și activități de suflet, asumarea este cea care ne ajută mai mult să acceptăm ceea ce ni se întâmplă decât să înțelegem.
Am descoperit că asumarea este un proces esențial în călătorie, iar această învățătură se adâncește în noi pe măsură ce timpul trece și copilul din noi nu se mai regăsește în viața adultului care suntem azi. Într-o lume plină de provocări și incertitudini, asumarea ar trebui să devină farul care ne îndrumă pașii. În viață ni se întâmplă foarte multe lucruri, pentru că “așa a fost să fie”.
Dar de ce a fost să fie așa?
Doar prin simpla acceptare verbală nu conștientizăm cu adevărat momentele vieții în care ne aflăm și astfel … fie nu le trăim la intensitatea cuvenită, fie nu le depășim în totalitate.
În ceea ce privește boala, dacă ne întoarcem în timp și descoperim cauzele fie în alimentație, fie în obiceiuri, fie într-un defect genetic, și dacă ne asumăm toate aceste lucruri, am putea să le tratăm sau să le acceptăm mult mai bine prin ideea că face parte din noi, că este un rezultat al unor momente și decizii neinspirate ale noastre și că așa cum noi am atras această stare, în foarte multe dintre cazuri, tot noi avem suficientă putere ca să o depășim.
În ceea ce privește obstacolele de zi cu zi și deciziile pe care le luăm în viață într-un mod mult prea superficial, asumarea nu reprezintă, nici în acest caz, simpla acceptare. Asumarea înseamnă să analizăm bine tot ceea ce am făcut și tot ceea ce ne propunem să facem, pentru că orice cuvânt, orice emoție, orice moment de superficialitate, adunate la un loc, pot genera consecințe pe termen lung, suferințe sau chiar traume.
Pentru niște ființe supreme ale vieții pământești, pe cât de complecși și sofisticați suntem din punct de vedere structural și emoțional, pe atât de superficiali suntem atunci când vine vorba de trăit
Ne îngrijim mult prea mult de ceea ce deținem fizic, în loc să agonisim pentru suflet. Ne preocupă să oferim cadouri scumpe și obiecte de valoare persoanelor care ar avea nevoie doar de timpul, aprecierea și atenția noastră … ne oferim să ajutăm în exces și să sprijinim toate sufletele rănite în loc să îl tratăm pe al nostru, ca apoi să putem fi cu adevărat de folos.
având speranța că nu ne vom minți și pe noi, dar la finalul zilei realizăm că a mai trecut o zi în care nu ne-am asumat viața și faptul că suntem simpli călători prin ea.
Dragii mei cititori,
La începutul noului an, când tot ce avem în minte sunt planuri și dorințe și tot ce avem în suflet e emoție și speranță, vă doresc să vă trăiți viețile cu asumare, la intensitate maximă, și să apreciați cea mai scumpă variabilă din această lume: timpul.
Să vă găsească noul an sănătoși, bucuroși și pregătiți de renaștere, odată cu florile, odată cu frunzele, odată cu soarele!
LA MULȚI ANI!
