More

    VERTICALI PENTRU ROMÂNIA: CONFESIUNI DE PE COLBURILE EUROPEI – PAGINI DIN ISTORIA CENUȘIE A MIGRAȚIEI ROMÂNEȘTI

              De: SERGIU AURAȘ – Corespondent al Gazetei de Nord Vest în Europa Centrală și de Vest

    Majoritatea dintre noi, declarăm că prima dragoste nu se uită niciodată: o persoană, o casă, o mașină, o țară în care ne-am născut și crescut, … pe toate le numim din timpul vieții, prime iubiri, care ne vor rămâne întipărite în suflet pe lung timp. Sfârșindu-se aceste sentimente, tindem să galopăm în căutarea unor următoare iubiri: o nouă persoană, casă, mașină, țară, în speranța că aceasta va fi cea justă.

    Când suntem copii ne înarmăm cu o sabie din lemn și un scut de carton, luptând pe frontul curții bunicilor împotriva unui dragon imaginar, biruit și răpus la pământ. Lângă picioarele izbândii noastre strigăm victorie, învingând frica, răni și preocupări inexistente și fictive din timpul copilăriei.

    Apoi, devenind din ce în ce mai adulți, ne vom trezi catapultați în fața realității ce urmează să o înfruntăm prin instinctul supraviețuirii realizând că avem de a face cu un alt dragon, ceva mai real, simbolizând preocupări, necazuri, căzături în greșeli, incertitudini, anxietăți și provocări.

    și în același timp ne aruncăm în brațele rigide ale destinului, înotând pe ape tulburi visând cu ochii deschiși un viitor cât mai strălucit și deseori imposibil.

    În felul acesta, am pornit într-o călătorie lungă cu întoarcere incertă, să-mi caut rostul și un loc în viață, însetat de umplerea golurilor sufletești; căutând noi experiențe dar și o vânătoare de oportunități.

    Ce-i drept, aș spune că am nimerit bine. Pe zi ce trece, an după an, am văzut umplerea golurilor sufletești, oameni care mi-au devenit prieteni, valori și culturi bogate, care parcă m-au făcut să nu mai doresc să plec din acea țară numită Italia …  situație care m-a făcut să mă simt ca un copil între două mame: prima care m-a născut și crescut … a doua care m-a ajutat în  maturizarea pentru viață.

        Această schimbare majoră mi-a cam zdruncinat sufletul din temelii.  Oportunitatea unui loc de muncă  mai sigur, sau perspectiva dobândirii unor avantaje aparent capitale, ne coordonează câteodată tabla de șah a vieții, iar noi, pionii, suntem  mutați dintr-o parte în alta a pătrățelelor, sub riscul continuu al izolării sociale, prin eliminarea vreunui pion din personalitatea proprie; e o luptă continuă pentru a evita un șah-mat dat existenței, în care ne forțăm mereu să gândim următoarea mutare.

    Se știe în general că viața e frumoasă … dar când vezi că totul trece și se filtrează prin stomac, că ai mare nevoie de banalul acoperiș de deasupra capului, deja îți stabilești prioritățile, poziționându-te pe o strategie de gândire în schimbare, constrâns să-ți schimbi locuri … și tabieturi.

                și așa este!

    Simțeam inevitabil venirea acestui sentiment, care la un moment dat mă băga în depresie temporară și-mi intensifica dorul de a mai retrăi măcar pentru  un moment timpuri trecute.

    Printr-o scurtă fugă în Italia, mi-am regăsit un refugiu prin îndepărtarea de acel status emotiv.

    Aflându-mă noaptea pe malul mării, am avut senzația de a fi la granița lumii, iar după acea frontieră nu mai exista nimeni în afară de Creatorul, liniștea neobișnuită, sunetul discret și în cadență a valurilor care mă ajutau în a mai spulbera câtuși de puțin norii cenușii de pe sufletul meu, erau momentele ideale în care am început să reflectez asupra propriei vieți, încercând să înțeleg unde mi-ar fi locul în lume.

    Aceste lucruri mi-au mai calmat starea de spirit, dându-mi curaj în a-mi continua înfruntarea destinului, lucru care părea un lucru terapeutic ce mă întărea de a merge mai departe în viață, cu propunerile și schimbările recent făcute.

          Suntem  predispuși să explorăm ceea ce nu cunoaștem, să descoperim misterele vieții, să dorim ce nu am avut până acum, să suferim, să plângem după ceea ce ne este dor, să ne bucurăm de ceea ce place și ne face fericiți.

    A fi uman pare un privilegiu lăsat de sus

    Valorile acumulate de-a lungul vieții, capacitatea și de ce nu maturitatea umană … pot fi chei prin care ne putem stabili un loc în societate.

    ȘTIRI RECENT ADĂUGATE