More

    Pe aripile versului….

    Pagina culturală de astăzi o dedicăm slujitorilor scenei teatrale. De aceea, am realizat o selecţie din lirica unui iubit actor sătmărean, Vasile Blaga Paulin (22.03.1959-05.10.2017). El a fost, de asemenea, colaborator la diverse posturi TV, încântându-ne adesea cu umorul său. A publicat volumul de versuri “Nechează timpul”, în anul în care ne-a părăsit prematur.
    Ştiu
    Şiu că într-o zi n-o să mai fiu
    Decât o oglindă
    în care târziu
    Ai să-ţi piepteni
    Ca-ntr-un cântec
    Părul alb de pe tâmplă…
    Ştiu tot ce ştiu
    Încă din pântec;
    De aia mă mir
    Când toate mă dor,
    Dau iama în vrăbii
    Şi spintec
    Cu dragostea mea
    Zborul lor.
    Arta de a iubi orice
    Fiinţă plăpândă zace-n
    Fiecare şoaptă-n orice gând…
    E ca şi lumina ce moare
    În oglindă
    Aripa de îngeri mângâind…
    Arta de a iubi este în noi
    Un cântec
    O dulce respirare
    A toate câte sunt
    E stropul cel de ploaie
    Care atunci cuvântă
    Când cade peste o floare
    Uscată pe pământ.
    Cer aproape
    Vă iubesc cum numai singur
    Eu încă vă pot iubi…
    Între două respiraţii
    Nimic din ce a fost odată
    Încă o data va mai fi…
    Ce aproape este cerul
    Pot să ating cu mâna luna
    Mă clatin iară între vise
    Şi este pentru totdeauna…
    Ce duminică frumoasă curge din cer
    frunzele-şi cântă ultima vară
    în biserici babe-ngenunchiate se roagă
    la sfinţii uitaţi în astăzi, în ieri…
    Ce grămadă de lume se-nghesuie iară
    în toamna cea plină de vin;
    în cântec e-atâta povară
    că nici nu mai pot s-o ţin…
    De ce?
    De ce când te privesc
    se sparg toţi norii
    şi curge-n mine-o ploaie
    cum n-a fost?
    Mii de fluturi
    plâng în piept la mine
    şi cad din Cer
    doar îngeri fără rost…
    Mi-a zâmbetul atât de plin de tine
    de frică să nu pleci
    nici nu clipesc;
    cu ochii mari deschişi
    într-o mirare
    cu tine-n braţe
    încet mă ofilesc…
     Claudiu Govor

    ȘTIRI RECENT ADĂUGATE