SEPTEMBRIE 1982………pentru prima oară in Satu Mare. Ne-am cazat la hotelul Dacia, am primit camera centrală cu balcon. Drumul de la gară in centru mi s-a părut o stradă lungă, prea lungă, dreaptă, neinteresantă.
Din balconul camerei se arata privelistea parcului central organizat rectangular, cu ax principal pe balconul nostru si amenajat similar celui existent in orașul copilăriei și adolescenței mele. Noi, acolo, ii spuneam „parcul mic” pentru că „cel mare” era plin de copaci (gen Grădina Romei) și da, era mult mai mare.
Prima impresie despre Satu Mare, atunci in 1982, mi-a rămas ca o imagine cenușie, fara sclipiri care să atragă. Și apoi, încet, încet, prea încet, urmau să se arate intervenții in mediul construit, potrivite sau mai puțin potrivite. Ani la rând am avut privilegiul de a cunoaște istoria și a analiza structura orașului, așa cum am învățat in facultatea de arhitectură, „a știi să vezi, să privești”. Dar, putem face mai mult decât să privim, și, după ce „am văzut”, la un moment dat, am depus, din partea biroului meu de arhitectură, celor doi arhitecți șefi(de județ si de municipiu) o propunere scrisă „Reflecții – Satu Mare”, succintă, cu viziunea noastră referitoare la dezvoltarea orașului, cu abordari posibile ale orașului, in perspectiva dezvoltării coerente și programate. Erau semnalate cu texte și scheme punctele ce le consideram obligatorii.
- Necesitatea dezvoltării unor noi poli de interes, alături de cel central (unicul la acea vreme), un pol nordic de interes, respectiv unul sudic.
Polul nordic după multe calcule și documentări, s-a demarat timid (cu o capacitate mică dintr-o prudență economică) cu zona de agrement Aquaparc. Dezvoltarea continuă tot timid, lipsesc pensiuni, hoteluri, complex comercial si divertisment, zone de sport, mai multe zone verzi amenajate conform studiilor de urbanism,
- Dezvoltarea Centrului orașului și pe partea sudică a râului Someș
Din punct de vedere urbanistic acest punct propunea ca zona centrală a orașului să cuprindă centrul istoric, centrul nou si partea stânga a Someșului până la Drumul Careiului, cuprinsă intre cele două poduri, Decebal si Golescu), Somesul sa unească, nu să despartă centrul, aceasta insemnând dezvoltarea unor puncte de interes si legături pietonale și velo. S-a avansat destul de mult în acest sens și totuși mai sunt tot multe de făcut.
- Deschiderea orașului către apă, către Someș(râu care imparte orașul in două: nord și sud), prin amenajarea malurilor acestuia.
De remarcat că deja pe un tronson important au început lucrările de execuție
- Necesitatea revitalizării Centrul istoric cu zonele adiacente
Piața Libertății, recunoscută și sub denumirea de Centrul Vechi, este delimitată de o serie de clădiri monument arhitectural, istoric, care accentuează caracterul și importanța, formând ansamblul urban Piața Libertății – cu toate imobilele de pe cele 4 laturi, cod LMI SM-II-a-A05220 – sec. XVII, XIX, XX. Prin reabilitarea centrului ne-am propus sa punem centrul vechi intr-o noua lumina si mai ales sa-l revitalizam. Orașul poate fi consumat de la nivelul ochiului, în plimbare, să fie loc de intâlnire pentru localnici și reper excelent pentru turiști. Obligatorie in continuare pentru clădirile din zonă este abordarea corectă, conform legislatiei in domeniu și cu respectul cuvenit, să nu lăsăm sa aibă loc intervenții nepotrivite care aduc prejudiciu clădirilor și nu in utimul rând orașului.
- Realizarea unor parcări subterane în zona centrului, sau in cea limitrofă acestuia(erau mai multe variante, legate sau nu de alte proiecte propuse)
Integrarea parcărilor subterane, așa cum se procedează in orice oraș european, la subsolul piețelor pietonale sau a clădirilor importante, este cea mai eficientă. O variantă binevenită este și realizarea unor parcări supraterane in imediata vecinatate a zonelor pietonale, pe care le așteptăm.
- Intrarea în oraș din partea sudică necesita o alternativă celei de pe Octavian Goga, unde circulatia se strangulează.
Propuneam (o numisem „Poarta sud”), o iesire/intrare in oraș de pe b-dul Cloșca și mai departe o supratraversare a căii ferate in zona cimitirului eroilor și apoi pe Dorobanților. Parțial problema circulației s-a rezolvat, chiar mai bine(dar este vorba de circulația majoră) prin realizarea centurii municipiului Satu Mare. Înca lipsesc studii si documentații pentru revitalizarea si dezvoltarea zonei sudice a orasului.
Erau mai multe propuneri și aveau anexate scheme Acestea trebuiau analizate si introduse in strategii de dezvoltare, in studii și proiecte ulterioare, ca o temă de proiectare.
Astăzi mi se par atât de firești și poate așa par și pentru alții, dar la momentul respectiv nu s-au prea inghesuit la propuneri justificate și scrise. Important este, ca noi specialiștii, să acordăm toată atenția și să contribuim cu experiența noastră de arhitecți la calitatea mediului construit. Astazi par firești mai ales că unele dintre aceste puncte s-au și realizat(parțial, într-un fel sau altul). Și astfel s-au scris câteva file dintr-o carte, denumită ORAȘ, a caror personaje sunt clădirile, martori discreți ai trecerii timpului, fiecare cu POVESTEA sa. Să visăm in continuare, să ne umplem cu PICĂTURI de iluzii care să facă realitate visurile noastre.
arh. Violeta Iuoras
