Dintre cele trei probleme fundamentale cu care se va confrunta omenirea în viitorul apropiat – apa, alimentaţia şi locurile de muncă -, ultimele două şi-ar putea găsi rezolvarea, în bună măsură, într-un domeniu care ne e la îndemână: agricultura. Este frontul pe care alte state duc o ofensivă teribilă. Două exemple sunt grăitoare: goana după terenuri agricole declanşată de cel mai puternic „tigru” asiatic (China) şi, surpriză, de un stat african care traversează o prelungită criză politică (Egipt).
China tomai a închiriat, pentru 50 de ani, trei milioane de hectare în Ucraina, reprezentând 5% din suprafaţa totală a fostei republici ex-sovietice. Sau 9% din suprafaţa agricolă a vecinilor noştri de la miazănoapte-răsărit. Cele trei milioane de hectare puse la dispoziţia chinezilor de ucraineni, suprafaţă comparabilă cu cea a Belgiei, vor fi folosite pentru a dezvolta ferme agricole. China nu este la prima achiziţie de acest fel. Asiaticii mai deţin suprafeţe agricole în Argentina (234.000 de hectare de soia), Sudan, Tadjikistan şi multe alte state. În urmă cu trei ani, exploataţiile agricole operate de chinezi în afara graniţelor atingeau o suprafaţă totală de două milioane de hectare. Investiţia din Ucraina va însemna mai mult decât dublarea suprafeţei exploatate în străinătate. Explicaţia acestei ofensive se găseşte în cererea de alimente de pe piaţa chineză, care trebuie să hrănească aproape 1,4 miliarde de oameni. Deşi mare putere agricolă, China comunistă e departe de a-şi putea hrăni întreaga populaţie, mai ales în condiţiile unei urbanizări accelerate. În 2012, Beijingul a fost nevoit să importe 14 milioane de tone de cereale şi făină, cu 150% mai mult decât în anul precedent.
Investiţia chineză din Ucraina se ridică la 2,6 miliarde de dolari, informează “South China Morning Post”, citată de Mediafax. Compania Xinjiang Production a lansat un proiect de investiţii pe o perioadă de 50 de ani, prin care intenţionează să dezvolte cea mai mare fermă din afara graniţelor Chinei. În prima fază, o suprafaţă de 1.000 de kilometri pătraţi (100.000 de hectare) va fi amenajată în regiunea Dniepropetrovsk, la 700 de kilometri est de graniţa României, în principal pentru cultivarea cerealelor şi creşterea porcilor. Ulterior, investiţia se va extinde până la 30.000 de kilometri pătraţi.
Un alt exemplu de “expansiune teritorială” pe frontul agricol este Egiptul. “Faraonii” au închiriat 800.000 de hectare într-un alt stat african, Uganda, tot pentru a înfiinţa culturi agricole.
Această dinamică planetară nu ne poate lăsa indiferenţi. România are o suprafaţă agricolă de 13 milioane de hectare, din care doar 8,5 milioane este exploatată. Altfel spus, 4,5 milioane de hectare zac în paragină! În timp ce alte ţări îşi cultivă întreaga suprafţăa agricolă şi vânează achiziţii în străinătate, România îşi permite să ţină nevalorificat o treime din potenţialul său agricol!
Războiul mondial al hranei ne găseşte dezarmaţi şi desculţi.
Grigore Cartianu