Am tot auzit vorbindu-se laudativ despre tot ce înseamnă Moftin. Am vrut să mă conving şi l-am luat pe colegul Radu, care n-a venit cu mâna goală, ci cu două camere de luat vederi. Ne-am oprit la Primărie, unde l-am găsit la lucru pe un inimos om, ales să conducă destinele oamenilor dintr-o comună prosperă. Aşa, ocupat cum era, cu terminarea staţiei de epurare, cu canalizarea, cu apa, cu asfaltarea, şi-a făcut timp pentru Nord Vest TV. Am aflat despre gândurile acestui om în probleme curente ale locuitorilor, dar şi în cele de cultură, fiind convins că ea, cultura, poate îmbogăţi fericirea.
Despre fericire şi despre multe lucruri am stat pe îndelete de vorbă cu tânărul, dar experimentatul preot George Cioltea. Cunoscând bine credincioşii, spunea că locuitorii de acolo nu-s nici săraci, dar nici bogaţi. Diferenţa de stare socială o face hărnicia oamenilor. Spunea că nu trebuie să aştepte să pice ceva, ci trebuie să se muncească pentru a câştiga pâinea de toate zilele! Ştie bine ce înseamnă biserica pentru credincioşi şi mai ales pentru cel ce este hărăzit să slujească, alături de credincioşii săi în ea. Ştie bine părintele George că preoţia nu este o meseria, ci o chemare, aducându-şi, cu recunoştinţă, aminte de îndemnurile bunicilor de a se reuni cu biserica, lucru pe care l-a făcut de mic copil.
Acum este mândru de credincioşii din Mofinu Mic, toţi cunoscând foarte bine abecedarul credinţei noastre. Toţi se călăuzesc după virtuţile dumnezeieşti, fiind pătrunşi de credinţă, de nădejde şi iubire. Amintea părintele George despre cele din biblie legate de faptul că Dumnezeu este iubire. Aceşti oameni, pe care părintele îi respectă, sunt mereu incluşi în virtuţile morale, atât de utile pentru împlinirea lor, încât îi caracterizează înţelepciunea, cumpătarea în luarea unei decizii pentru viaţă, dreptatea la care aspiră fiecare şi tăria lor de caracter. Câţi oameni, atâtea caractere, dar aduse la unison se realizează o masă mare şi puternică de credincioşi ai bisericii din Moftinu Mic şi din Dacia. Aici se încheagă o parte din marele suflet românesc, această taină ce se transformă, greu ce-i drept, într-o stare sufletească a românilor, singura ce poate transforma răul în bine! Şi aici, în preoţie, poate mai mult ca oriunde, bucuria alternează cu tristeţea. Preotul trăieşte nişte stări sufleteşti diferite total, chiar în aceeaşi zi, având un botez şi imediat înmormântare. Este exact cum am văzut la PS Iustin, când radiază bucuria pe fizionomia Dumnealui când întinde microfonul unui copilaş ce rosteşte rugăciunea “Tatăl nostru” şi altă fizionomie pe care am văzut-o la înmormântarea protopopului Alexandru Tincu (Dumnezeu să-l odihnească în pacea Sa!). Se spune că acum a apărut pregnant răutatea, invidia, egoismul, iar biserica are menirea de a stagna sau cel puţin de a le micşora. Se ştie că răul n-are decât prânz, nu are cină!
Este convins părintele George Cioltea că fericirea nu este formată din bani. Mulţi îmbogăţiţi peste noapte n-au somn şi linişte! Păcat că a dispărut clasa de mijloc, care dădea tonul bunăstării populaţiei. Este prea largă clasa celor săraci! Trebuie să ne purtăm fiecare crucea ce ne-a fost dată s-o ducem! Este dată pe măsura fiecăruia. Şi-a adus aminte şi de spusele regretatului Bartolomeu Anania, care dorea să treacă dincolo, în apropierea porţii, dar de partea raiului! Am auzit explicaţia cerură multora şi vă rog, stimaţi cititori, să urmăriţi emisiunea, auzind ce înseamnă “Sus avem inimile!”. E mândru părintele că locuitorii de aici ştiu să aducă mulţumiri lui Dumnezeu! Părintele nu are regrete. Şi-a dorit să devină preot şi este un om aşezat, cu o familie frumoasă, soţia Nicoleta fiind farmacistă în centrul municipiului Satu Mare, iar cele două fetiţe cresc într-un mediu în care educaţia primează. Am constatat că sunt o familie pe care aş da-o model prin tot ceea ce gândeşte şi face zi de zi. Un maramureşean, părintele George, s-a căsătorit cu o oşancă, absolventă de Farmacie, fiind două caractere puternice. Nord Vest TV le doreşte sănătate şi multă fericire! Ar dori să-i aducă la un nivel de trai decent pe toţi locuitorii de acolo. Dacă ar avea posibilităţi ar fi primul său obiectiv. Şi aşa încearcă. Laudă mult pe cei din Consiliul parohial. Ei hotărăsc ce au de făcut. Ei doresc să realizeze în cimitirul lor o capelă, să repare exteriorul bisericii. Biserica este primitoare, frumos pictată, cu iconostas atrăgător şi candelabre pe măsură, ca şi mobilierul de acolo. Acolo, în biserica, eşti atât de aproape de sfinţii cunoscuţi şi apropiaţi nouă, luminat de soarele ce pătrunde prin frumoasele ferestre şi prin lumina eliberată de candelabre, candele şi lumânări.
Nu prea îi plac părintelui George promisiunile deşarte făcute de unii şi de alţii, îi place munca, seriozitatea şi îi plac realizările concrete. Laudă activitatea primarului şi a Consiliului Local. E mândru cu un primar ca David Gheorghe, dătător de ton la tot ce duce la bunăstare, la un trai decent. Sunt de aceeaşi părere cu părintele, vorbind de David Gheorghe, pe care-l felicităm pentru ambiţia sa, pentru dragostea faţă de toţi locuitorii. Părintele suferă că oamenii valoroşi şi tinerii părăsesc ţara şi-şi oferă inteligenţa şi forţa lor de muncă pentru ţări străine! Ar dori ca aceştia, cu care statul a cheltuit, să lucreze aici. E important ce-ţi oferă ţara, dar mai important este ce poţi oferi tu ţării. Avem cu toţii dreptul la bucurie, cel puţin la speranţă! E păcat că în România această ţară bogată se trăieşte sărăcăcios.
Nu suportă auzind vorbindu-se urât despre ţara noastră, că nu ţara-i vinovată de tot ce se întâmplă, ci noi, oamenii. Biserica a rămas singura instituţie în care românii au încredere. Pe drept cuvânt, biserica, de când ne ştim, a fost aceea care a adunat oamenii, nu i-a împrăştiat. Am întâlnit la Moftinu Mic un preot-om! Un om ataşat chemării sale, un om cu multă dragoste pentru credincioşi, muncitor, harnic, luptător, ambiţios, tenace, bine pregătit profesional (spre bucuria PS Iustin), dornic să facă din biserică cel mai îndrăgit locaş, îndrăgit de toate vârstele!
De azi, preotul George Cioltea şi credincioşii au doi prieteni adevăraţi: Nord Vest TV şi Gazeta de Nord-Vest! A fost o onoare pentru mine că am discutat atâtea probleme-cheie, ce fac parte din împlinirile şi neîmplinirile preotului George Cioltea. Îi dorim succes în tot ceea ce face, sănătate şi bucurii.
Teodor Curpaş
