Horea Jurge, noul director al Colegiului Național „Mihai Eminescu”: „Îmi doresc ca această școală să fie o oază de normalitate”

Noul director al Colegiului Național „Mihai Eminescu” și-a început mandatul într-o perioadă în care școala se confruntă cu provocări care depășesc simpla administrare a unei instituții de învățământ. Profesorul de matematică și informatică Horea Jurge vorbește despre disciplină, responsabilitate, relația dintre elevi, profesori și părinți, dar și despre schimbările pe care tehnologia și inteligența artificială le aduc în educație.
Pentru el, preluarea conducerii colegiului înseamnă și întoarcerea „acasă”. Fost elev al Colegiului Național „Mihai Eminescu”, apoi profesor în aceeași instituție, Horea Jurge spune că simte o responsabilitate suplimentară față de școala în care s-a format.
„Fiind și elev al acestei școli și după aceea dascăl, eu simt școala aceasta și trăiesc și mă doare pentru tot ce se întâmplă aici”, a spus noul director. El își propune să ducă lucrurile „spre un făgaș mai înalt” și să păstreze prestigiul instituției.

Un mandat început cu multe provocări
Horea Jurge recunoaște că acceptarea funcției de director nu a fost o decizie luată imediat. Responsabilitatea este mare, timpul alocat este considerabil, iar funcția vine și cu renunțarea la unele avantaje financiare pe care le avea ca profesor. În paralel cu activitatea de conducere, acesta continuă să predea. Inițial, norma sa de predare fusese stabilită la 10 ore pe săptămână, ulterior ajungând la opt ore, după modificarea reglementărilor privind degrevarea directorilor. Mandatul este, deocamdată, unul interimar, iar în luna octombrie este programat concursul pentru ocuparea funcției de director. Până atunci, Horea Jurge spune că trebuie să se familiarizeze rapid cu partea administrativă și legislativă a conducerii unei școli.

„Nava amiral a învățământului sătmărean”
Una dintre ideile centrale ale discuției a fost prestigiul Colegiului Național „Mihai Eminescu” și presiunea care vine odată cu acesta. Horea Jurge consideră că titulatura de „navă amiral a învățământului sătmărean”, atribuită colegiului, trebuie păstrată. „Acest titlu, bine meritat pentru Colegiul Național Mihai Eminescu, ar trebui să rămână.” Motivația este legată de istoria instituției și de numeroasele personalități formate aici. Tocmai această tradiție creează, însă, și o responsabilitate suplimentară pentru actuala conducere. „Simt această greutate și pe umerii mei. Am simțit-o și ca dascăl și cu atât mai mult ca și director.”

Disciplina și imaginea școlii, printre primele obiective
Noul director a vorbit deschis despre aspectele pe care consideră că trebuie să le îmbunătățească în colegiu, în primul rând disciplina și imaginea instituției. „Unele aspecte legate mai ales de disciplină și de imagine s-au mai perimat și ar fi trebuit să le îmbunătățim. Eu asta mi-am propus și aceasta este prima doleanță pe care vreau să o duc la bun sfârșit.” Horea Jurge subliniază însă că schimbările nu se pot produce peste noapte și că este nevoie de timp. În același context, el pledează pentru o relație mai clară între drepturile elevilor și responsabilitățile acestora. „Școala este școală, disciplina este disciplină, regulile nu traumatizează. Școala nu trebuie să fie mereu doar o stare de bine perpetuă.”

Elevii majori pot ieși din școală, dar absențele rămân absențe
Una dintre întrebările discutate a vizat situația elevilor care au împlinit 18 ani și consideră că pot părăsi școala în timpul programului. Directorul explică faptul că legislația le permite elevilor majori să părăsească incinta școlii, cu respectarea procedurilor interne, însă acest lucru nu înseamnă că orele pierdute dispar.Elevii trebuie să își anunțe dirigintele și să consemneze ieșirea din unitatea școlară. În același timp, absențele de la ore sunt consemnate și pot avea consecințe asupra pregătirii școlare și, în anumite situații, asupra notei la purtare. Mesajul directorului este că școala nu dorește să le restrângă drepturile legale elevilor majori, dar încearcă să îi facă să înțeleagă consecințele deciziilor lor.

„La ora 8 ar trebui să se îndrepte spre școală”
Un alt subiect discutat a fost prezența elevilor în zona unei cafenele aflate în apropierea colegiului, în timpul programului școlar. Horea Jurge spune că a solicitat sprijinul instituțiilor statului pentru gestionarea situației și că intenționează să discute cu reprezentanții IPJ. „În timpul programului școlar elevii ar trebui să fie în școală, fără dar și poate.” Directorul precizează însă că, după încheierea programului, elevii sunt liberi să își petreacă timpul unde doresc. Problema ridicată este strict legată de prezența lor în astfel de locuri în timpul orelor.

Fumatul și bullying-ul, probleme care trebuie ținute sub control
Fumatul în rândul elevilor rămâne o problemă, inclusiv în rândul celor care abia au intrat în liceu. Directorul spune că școala face eforturi pentru a limita fenomenul și că nu există un spațiu destinat fumatului în incinta colegiului. Un alt subiect important este bullying-ul. Colegiul are un grup anti-bullying, doi consilieri școlari și o colaborare permanentă cu diriginții și părinții „Folosim tot ce avem la dispoziție, consilieri școlari, avem două persoane. Discutăm permanent cu diriginții, ținem legătura cu părinții încât să stopăm acest fenomen de bullying”, a explicat Horea Jurge, atrăgând atenția și asupra formei de cyberbullying, care se manifestă pe rețelele de socializare.

Inteligența artificială: ajutor sau scurtătură pentru elevi?
Una dintre cele mai consistente teme ale emisiunii a fost impactul inteligenței artificiale asupra educației. Profesorul Horea Jurge spune că diferențele dintre generații sunt deja vizibile și că elevii folosesc aplicațiile de inteligență artificială pentru teme, eseuri și proiecte, fără să mai parcurgă întotdeauna procesul de înțelegere. „Atâta timp cât ei au la dispoziție telefonul și au acces gratuit la aceste aplicații unde ei solicită orice și primesc în secunda următoare rezultatul, nu mai apare fenomenul acela de profunzime cognitivă.” În opinia sa, problema nu este existența tehnologiei, ci modul în care aceasta este folosită. „Ei imediat iau rezultatul, îl transformă în temă de casă sau în eseu sau proiect ce au și nu intră în profunzime.” Profesorul spune că, în cazul elevilor pe care îi cunoaște, începe să recunoască inclusiv stilul unor texte generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Diferența devine evidentă atunci când elevul trebuie să explice oral ceea ce a predat în scris. „Îmi dau seama când îi pun în fața faptului împlinit la o evaluare orală, că nu se descurcă. Asta pentru că nu mai lucrează. Ei lucrează doar cantitativ, dar nu și calitativ.”

Telefonul, o luptă continuă în școală
În colegiu există reguli privind telefoanele. La liceu, elevii au un spațiu dedicat în care își depozitează telefoanele pe durata orelor, iar la gimnaziu acestea sunt ținute într-un dulap securizat pe durata programului. Problema este că tehnologia nu se rezumă la telefonul clasic. Elevii au tablete, ceasuri inteligente sau chiar telefoane secundare. „Asta e o problemă majoră”, spune directorul, subliniind dificultatea de a controla toate dispozitivele pe care elevii le pot avea asupra lor.

De la IT spre meserii și inginerie?
Profesorul de matematică și informatică a vorbit și despre schimbările pe care inteligența artificială le produce pe piața muncii. Potrivit experiențelor relatate de acesta în discuția cu foști elevi care lucrează în companii de IT, concurența pentru anumite poziții de juniori este foarte mare, iar automatizarea schimbă structura pieței. Horea Jurge spune că observă și o orientare a tinerilor către domenii precum ingineria, instalațiile, arhitectura și construcțiile.

Olimpiadele și competiția, încurajate
La „Mihai Eminescu”, performanța școlară rămâne importantă. Directorul spune că elevii sunt încurajați să participe la concursuri și olimpiade și că profesorii fac eforturi pentru pregătirea lor. „Noi încurajăm competitivitatea între elevi, participarea lor la concursuri și olimpiadele școlare, pentru că acest lucru reprezintă și pentru ei un avantaj.” În același timp, rezultatele obținute la astfel de competiții pot conta în traseul ulterior al elevilor, inclusiv în relația cu universitățile. „Un elev care termină matematică-informatică este pregătit pentru absolut orice domeniu”. Una dintre convingerile exprimate de Horea Jurge este că pregătirea oferită de profilul real poate deschide numeroase drumuri profesionale. El vorbește despre foști elevi ajunși la universități din străinătate și despre experiențele acestora, susținând că pregătirea de la „Mihai Eminescu” le oferă o bază solidă. „Eu continui să spun că un elev care termină matematică-informatică este pregătit pentru absolut orice domeniu.” În același timp, directorul consideră important ca fiecare liceu să își regăsească mai clar propria identitate și nișă educațională.

Criza profesorilor de real: „Resursa umană este deficitară”
O problemă despre care Horea Jurge vorbește cu îngrijorare este lipsa profesorilor de matematică, fizică și informatică.
     În opinia sa, problema nu este una strict locală, ci se regăsește și în alte orașe și se poate accentua în anii următori. La „Mihai Eminescu”, plecarea unor profesori cu experiență este resimțită, iar găsirea unor înlocuitori reprezintă o provocare. Directorul vorbește și despre limitele autonomiei unei unități de învățământ în ceea ce privește resursa umană. Mobilitatea și titularizarea sunt procese reglementate, iar conducerea școlii nu poate decide pur și simplu schimbarea unui profesor titular.
 
„Școala verde” și „Școala altfel”, prea fragmentate?
O altă temă discutată a fost structura anului școlar și existența săptămânilor dedicate unor programe speciale. Horea Jurge nu consideră că aceste activități sunt inutile, însă spune că ar fi nevoie de mai multă continuitate. „Abia ce ai pus elevul pe un făgaș, în normal, în pregătirea sa, apare o pauză.” În opinia sa, unele dintre aceste perioade ar putea fi folosite mai eficient pentru activități remediale și pregătirea elevilor care susțin examene.

PISA și problema lecturii
Discuția despre rezultatele României la testările PISA a dus către o altă problemă identificată de profesorul Horea Jurge: dificultatea elevilor de a înțelege textele și cerințele. „Ce am constatat eu, și la elevii de astăzi, și cei de la Eminescu, nu le place să citească. De multe ori citesc și nu înțeleg textul, nu înțeleg cerința.” El consideră că școala românească are nevoie de mai multă componentă aplicativă, astfel încât elevii să înțeleagă la ce folosesc cunoștințele pe care le acumulează.

Matematica trebuie să iasă mai mult din zona abstractului
Profesorul de matematică vorbește și despre nevoia unei programe mai aerisite și despre folosirea tehnologiei în procesul educațional. Experiența sa în coordonarea unei echipe de robotică, activitate pe care o desfășoară de peste zece ani, i-a arătat că elevii sunt mult mai implicați atunci când văd concret rezultatul muncii lor. „Copiii sunt mult mai fascinați când văd și efectul și mai ales când pun într-o ecuație, să zicem așa, cunoștințe de la chimie, de la fizică, de la matematică...” Concluzia sa este că programa ar trebui mai aerisită, iar accentul pus mai mult pe partea aplicativă.

Dirigenția trebuie să însemne mai mult decât o oră în plus
Un alt mesaj important transmis de director vizează ora de dirigenție. Horea Jurge consideră că aceasta este un spațiu important pentru discuții despre orientare profesională, comportament, relații și problemele care îi preocupă pe adolescenți. „Copiii din ziua de astăzi sunt mult, mult mai sensibili decât cei de vremea noastră. Și chiar au nevoie... să fim empatici cu ei, să încercăm să înțelegem, să vorbim frumos, să nu etichetăm, să înțelegem că și ei au problemele lor.” Pentru el, dirigintele trebuie să fie disponibil pentru dialog, nu doar pentru activități administrative.

„Nu încurajez fenomenul meditației”
În privința meditațiilor, Horea Jurge spune că nu încurajează fenomenul și că, în cazul elevilor săi, încearcă să ofere la școală sprijinul necesar. „Voi face tot ce îmi stă în putință, încât să nu fie nevoie de meditații. Deci le ofer la școală de tot ce este nevoie.” El admite că, în anumite situații, elevii care au lacune acumulate în gimnaziu pot avea nevoie de sprijin suplimentar pentru a ajunge la nivelul clasei.

Cea mai mare mulțumire pentru un profesor: reușita elevului
Dincolo de rezultate și note, profesorul Horea Jurge spune că adevărata satisfacție vine atunci când își vede foștii elevi ajunși acolo unde și-au dorit. „Nu faptul că mă invitați la banchet, nu faptul că ați adus o ciocolată sau o floare... ci mulțumirea mea e atunci când vă văd pe voi fericiți, că ați intrat unde v-ați dorit.” Pentru un profesor, spune el, cea mai mare satisfacție este să afle că elevii au fost bine pregătiți pentru ceea ce urmează după liceu.

Mesajul noului director: „Să facem toți un efort comun”
La finalul emisiunii, Horea Jurge a transmis un mesaj adresat elevilor, părinților și colegilor profesori. „Pentru toată lumea să ținem aproape de școală, să facem toți un efort comun spre binele copiilor noștri.” Iar ideea care sintetizează cel mai bine începutul noului mandat este chiar dorința exprimată de director: „Îmi doresc ca această școală să fie o oază de normalitate și toată lumea, toți să tragem spre același efort comun.” Un mesaj care pune în aceeași ecuație disciplina și empatia, performanța și responsabilitatea, tehnologia și gândirea critică, dar și școala, familia și comunitatea. Pentru Horea Jurge, noul mandat nu înseamnă doar administrarea unei instituții cu o istorie importantă, ci și încercarea de a păstra ceea ce funcționează și de a schimba ceea ce consideră că s-a îndepărtat de normalitate.