Sute de persoane şi-au dat întâlnire la Soconzel unde au cântat şi au dansat în cea de-a treia zi de Paşte, conform tradiţiei seculare. Evenimentul, care poartă denumirea de “dans la şură”, i-a încurajat pe sătenii din Soconzel să îşi arate zestrea incredibilă de obiceiuri populare, încurajând autorităţile locale şi judeţene să reînvie şi să promoveze astfel de tradiţii. Conform aceleiaşi tradiţii, cinci ceteraşi au întreţinut atmosfera pentru zecile de “dănţăuşi”, printre care şi preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Ştef, sau primarul comunei Socond, Ioan Crasnai, care îşi asumă anual sarcina de a reînnoda tradiţia dansului la şură. Principalul artizan al reînvierii evenimentului este Malvina Madar Iederan, etnograf la Muzeul de Etnografie din Baia Mare. Dansul la şură este o tradiţie care se ţine din strămoşi, însă s-a pierdut cu timpul, pe vremea fostului regim comunist fiind interzis.
Alaiul, aşteptat cu cozonac şi ţuică
Înainte de a începe dansul, şura din Soconzel a fost împodobită cu covoare făcute la războil de ţesut şi păstrare cu mare sfinţenie în casă. Alaiul de dansatori, în frunte cu preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Ştef, sau primarul comunei Socond, Ioan Crasnai, a fost aşteptat cu cozonac şi o sticlă de ţuică. “Pe vremuri erau desemnate câteva persoane care se ocupau strict de organizare. Fiecare ceteraş era plătit de cei care vroiau să danseze. Proprietarul şurii era răsplătit cu o zi de muncă din partea dansatorilor. Era un motiv de bucurie, veneau feciorii din sat şi jucau pe rupte fetele tinere. Acum, doar oamenii mai în vârstă dansează, asta pentru că nimeni nu mai este preocupat de dans“, a spus un localnic.
Tradiţie reînviată de o fiică a satului
Malvina Madar Iederan, desemnată fiica satului, vrea să reînvie tradiţia dansului la şură, care a ajuns acum la cea de-a V-a ediţie. “Chiar dacă eu îmi desfăşor munca la Baia Mare, am rămas cu sufletul tot la folclor. Este bogaţia satului şi trebuie să o păstrăm în continuare. Danţul la şură este foarte vechi şi este singurul loc unde participa toată strânsura satului, cum se zice pe la noi. De la cel mai bătrân până la cel mai mic. Aici se vedea care cum joacă, aici se aranjau căsătorii. Mamele se uitau cam care feciori s-ar fi potrivit pentru fata lor, iar cel care băga ceatarâşul o făcea din postul Crăciunului. Şi atunci spunea: avem atâţia feciori şi atâtea fete, şi împărţea suma pe ei. Îi dădeau un avans, iar garanţia ceatarâşului că nu va merge să cânte la alţii era confiscarea ceatărei şi a arcuşului şi i-o aduceau ceatarâşului vioara doar la dansul la şură. Dansul de obicei era mult mai mare, pentru că şi satele erau mai mari”, a precizat Malvina Madar Iederan.
Autorităţile susţin eforturile
Preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Ştef, a precizat că va continua să promoveze astfel de evenimente. “Am participat la toate ediţiile de până acum. Este un eveniment organizat de Centrul de creaţie, împreună cu Primăria Socond, şi vorbim de un obicei care a existat în toată zona Codrului, dar sub o denumire asemănătoate exista şi în Ţara Oaşului: dansul la şură. Aici, tinerii se întâlneau cu tinerele din sat şi aici se prezentau unii altora prin dans şi ţinute, încercând să îşi impresioneze partenerul. Ne bucurăm că am reuşit să păstrăm acest obicei aici, în Socond, prin grija Consiliului Judeţean şi a Centrului de creaţie. Există deja un început şi la Tur, pe care îl vom sprijini”, a declarat Adrian Ştef.
La rândul său, primarul comunei Socond, Ioan Crasnai, a declarat că se va înfiinţa un ansamblu local care să ducă mai departe aceste tradiţii. “Este un eveniment foarte important la nivelul comunei noastre. Vrem să îl ducem mai departe şi dorim să îl îmbunătăţim. Încercăm la nivel de comună să promovăm o echipă, avem un proiect tot pe cultură. Vrem un cămin cultural şi un ansamblu popular local, încercând să achiziţionăm instrumente şi costume populare tradiţionale. Apoi, vom încerca să facem un festival local, unde să concurăm cu Babţa sau cu Homoroade, spre exemplu. Pe timpuri, în zilele de sărbătoare se mergea din sat în sat, aceste obiceiuri strămoşeşti ar fi păcat să nu fie promovate”, a conchis Ioan Crasnai.
Ciprian Bâtea
