Traficul de carne vie – provocări şi soluţii (V)



antitrafic1

Timp de patru episoade, doamna Sorina Bumbuluţ, psiholog şi vicepreşedintă a Asociaţiei Femeilor Împotriva Violenţei ARTEMIS din Cluj Napoca, ne-a prezentat câteva aspecte privind traficul de carne vie din anumite zone din Balcani ca: Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Serbia, Albania, Grecia şi Macedonia, România fiind o zonă sensibilă în acest sens şi un centru important de racolare a victimelor. Menţionăm că datele prezentate au fost extrase din rapoartele furnizate de: Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie şi de surse din cadrul Misiunii Naţiunilor Unite, privind recrudescenţa traficului de carne vie în Europa, raportul general fiind elaborat şi prezentat de o echipă coordonată de Paul Radu –România şi editat de David Quin, de la biroul „Institute for War and Peace Reporting„ ( I.W.P.R.) din Londra, la întocmirea lui lucrând şi Ştefan Candea, Sorin Ozon de la Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţii, Julie Harbin şi Nidzara Ahmetasevici pentru Bosnia, Gazmend Kapllan pentru Grecia, Milorad Ivanovici pentru Serbia, Kaca Krsmanovici şi Boris Darmanovici pentru Muntenegru, Zylyftar Bregu pentru Albania, Zoran Jachev pentru Macedonia şi Fatmire Terdevci pentru Kosovo.

“Vă prezentam în episodul anterior cazul tinerei Iuliana Şerban, o româncă care a reuşit să scape din iadul traficului de carne vie din Macedonia, fiind una dintre puţinele fete care a reuşit să scape de “peştele” care o obliga să se prostitueze, găsindu-şi un adăpost la un centru special. În plus ea este cuprinsă într-un program de ocrotire a martorilor, depunând marturie într-un proces împotriva celor care au abuzat-o sexual, povestea ei relevând doar o parte din afacerea prosperă pe care o reprezintă traficul de fiinţe umane din nordul Macedoniei, flagel început în oraşe precum Tetovo, Valesta ori Struga şi continuat apoi spre sudul ţării. “

Pe cont propriu
“În drumurile noastre prin Balcani am întâlnit şi fete care nu erau controlate de nici un “peşte,” în Bucureşti existând mai multe astfel de persoane care au reuşit să fugă din mâinile celor care le răpiseră. În Belgrad de exemplu există femei care acum lucreaza pe cont propriu. Vera una dintre ele, trăieşte într-un apartament micuţ, dar curat, undeva în centrul oraşului. Pe un colţ al patului stă un pachet de prezervative, puţin mai încolo fiind scaunul unui WC. Nimic altceva. Vera nu e protejată de nici un peşte şi nu apartine vreunei reţele; are doar 22 de ani, şi povesteşte cu mândrie cum ea şi o colegă de cameră au ajuns acum să lucreze pe cont propriu. “În luna martie am reuşit sa fug dintr-o casă din Novi Sad, unde eram ţinută prizonieră. Paşaportul îmi era confiscat, dar tot am fugit” – Vera

antitrafic2
“Acum am propria mea afacere. Dăm diferite anunţuri în ziare, inclusiv numărul de telefon. Aşa am ajuns să lucrez singură”. Cu toate acestea Vera continuă să fie speriată. Nu se ştie niciodată dacă cei care au rapit-o nu vor reapărea. “Am fost vândută, violată şi ţinută închisă. Acum nu îmi rămâne decât să fiu foarte atentă la ce clienţi am”, adaugă Vera. “Dacă la telefon ni se vorbeşte în sârbeşte spunem că este o greşeală. Avem numai clienţi străini. Ştiu că pierdem mulţi bani aşa dar printre sârbi ar putea fi şi cei care m-au rapit”.

„Serbia rămâne încă un stat în care reţelele mafiote sunt foarte puternice”
„După asasinarea premierului Zoran Djindjici, acţiunile în forţă ale poliţiei au afectat şi reţelele de trafic de persoane, numai că acestea au început să-şi schimbe rapid aria de acţiune. “În urma raidurilor poliţiei, mai multe baruri şi localuri de noapte au fost închise, dar acestea au început să fie mutate spre suburbiile Belgradului sau în alte locaţii mai puţin umblate”, se arată într-un recent raport al O.S.C.E. privind traficul de fiinţe umane în Serbia. Deşi nu a beneficiat de tot atât de mult sprijin financiar precum alte ţări balcanice, în Serbia problema traficului cu, carne vie este în atenţia opiniei publice. Există mai multe ONG-uri preocupate de fenomen, Ministerul de Interne alocând fonduri pentru construirea unui adăpost pentru fetele traficate, legislaţia fiind recent înăsprită în ce priveşte infracţiunile criminale.”

Reveniri la fapte mai bune
„Din Serbia, vă propun ca să ne întoarcem în România, punctul de plecare al investigatiei noastre.” „ De acord. Aici o revedem pe Iana Matei, directoarea organizaţiei „Reaching Out,” organizaţie care a construit un adăpost pentru fetele ce au reuşit să scape din reţelele de trafic. De fapt, adăpostul se compune din mai multe apartamente cumpărate şi amenajate în Piteşti, unde femeile reuşesc să se simtă în siguranţă. Tot aici o reîntâlnim pe Diana, fata pe care în ianuarie anul trecut, în timpul unei investigaţii incognito am reuşit să o cumpărăm pentru suma de 400 de dolari.” „În ianuarie, când am intâlnit-o prima dată, fata era ingheţată, pe jumatate goală şi flămândă.

Tocmai petrecuse Anul Nou în Bucureşti în… cuşca unui câine”
„Precum Marcu, traficantul de la graniţa bulgaro-greacă, am fi putut să o vindem pe Diana, fie undeva în Balcani, fie bandelor sârbeşti care au relaţii la Timişoara. Acum, cu ajutor din partea organizaţiei ce o adăposteşte, Diana revine încet-încet la o viaţă normală, locuind alături de alte câteva fete şi învăţând să –şi aibă grijă de ea şi să nu se mai teamă. Nu îi va fi însă deloc uşor. Urmele psihice ale anilor de abuzuri fizice şi mentale din partea “peştilor” şi ale clienţilor nu se vindeca uşor.”

antitrafic3

O strategie regională anti-trafic
„Experţii consideră că problema traficului de carne vie în Balcani este una extrem de serioasă, care necesită coordonare regională şi sprijin din partea guvernelor occidentale şi a organismelor specializate.

În acest sens, Uniunea Europeană a decis în martie constituirea unui grup de 20 de experţi care să propună un set de măsuri. Iniţiativa a fost precedată de o conferinţă UE pentru combaterea criminalităţii în Balcani, unde s-a decis întărirea colaborării între statele Uniunii şi armonizarea legislaţiei ţărilor est-europene, astfel încât traficanţii să se confrunte cu aceleaşi pedepse indiferent de locul unde actionează. Bruxelles-ul a pus totodată la dispoziţie fonduri în cadrul programului A.G.I.S. (Assist Guide Information Service) pentru cooperare regională la nivel juridic şi poliţienesc.

Valeriu Ioan





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts