Liberalii au depus îndelung amânata moţiune de cenzură la adresa Guvernului, deşi matematica parlamentară arată că sunt şanse minime ca actuala putere să fie răsturnată.
Moţiunea de cenzură ar putea, potrivit Constituţiei, dărâma Guvernul doar dacă se întruneşte votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, adică 278 din cei 554 de parlamentari. În prezent, PNL este departe de a alcătui această majoritate parlamentară şi nu se poate baza cu certitudine decât pe voturile grupării lui Mircea Geoană. Chiar şi cu sprijinul UDMR, moţiunea de cenzură nu ar dărâma Guvernul. Astfel, PNL are în prezent 112 deputaţi şi 61 de senatori. În total, 173 de voturi. Câteva pot veni de la gruparea PSRD a lui Mircea Geoană, dar nu mai mult de şapte, cât numără grupul de la Senat. Alte 19 voturi ar putea proveni de la toţi deputaţii neafiliaţi. Aşadar, PNL ar putea avea, fără UDMR, 199 de voturi. Dar nici parlamentarii udemerişti nu sunt mai mulţi de 25. În sfârşit, dacă liberalii ar convinge şi gruparea ruptă din PP-DD să li se alăture, pot ajunge la cel mult 238 de voturi.
Pe de altă parte, PSD, alături de UNPR, PLR-PC şi minorităţi numără 225 de voturi la Camera Deputaţilor şi 91 la Senat.
Concret, chiar cu o susţinere maximă obţinută de PNL de 238 de voturi, diferenţa este semnificativă până la cele 318 voturi ale PSD. Practic, demersul PNL este o încercare de a readuce în atenţia publicului emoţia votului din 16 noiembrie. Ţinta fixă este premierul, acuzat chiar prin titlul moţiunii de cenzură: „Victor Ponta – demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul de vot este o lozincă!”.
Acuzaţiile sunt plasate în contextul scandalului privind votul cetăţenilor din Diaspora la alegerile prezidenţiale din 2014. În documentul care numără 12 pagini, liberalii enumeră şi alte motive pentru care Ponta ar putea fi demis. Numai că în politică, la fel ca şi în viaţă, una este să vrei şi cu totul altceva să şi poţi.
Voicu D. Rusu