Europenii, faţă în faţă cu imigranţii



Majoritatea europenilor au o atitudine „negativă” faţă de fenomenul imigraţiei din afara UE. Excepţie fac suedezii (66%), potrivit Eurobarometrului din mai 2015, dar cu rezerva că de atunci a trecut ceva vreme. Totuşi, o explicaţie ar putea fi sistemul social extrem de generos adoptat de suedezi, bazat pe alocaţii, ajutoare şi burse oferite de stat persoanelor nevoiaşe. Este motivul pentru care mulţi dintre imigranţii care vin în aceste zile din Orientul Mijlociu au afirmat public că se îndreaptă spre Stockholm. Pe lângă Suedia, din categoria ţărilor care ar accepta imigranţi se numără Luxemburg, Irlanda şi Spania.

În cazul acestor ţări, argumentele ar fi următoarele: Luxemburg este o ţară mică şi nu poate primi un număr mare de imigranţi, deci, practic, problema nu există. Iar Irlanda şi Spania sunt state europene care, la rândul lor, au beneficiat de ajutoare consistente din partea UE pe timpul crizei financiare, asa că nu le pot întoarce acum spatele altor cetăţeni aflaţi la ananghie.

Chiar dacă nu direct, pentru că ţara noastră nu va fi rută spre Europa pentru imigranţii din nordul Africii sau Orientul Mijlociu, aşa cum s-a întâmplat în state precum Macedonia, Grecia, Ungaria sau Austria, problema devine de stringentă actualitate şi pentru România. Ţara noastră va primi, începând cu luna septembrie, o cotă de imigranţi din partea UE. Detaliile se vor afla pe 14 septembrie la reuniunea extraordinară a Consiliului JA de la Bruxelles.

Cele şase centre din România în care vor ajunge imigranţii sunt localităţile Bucureşti, Giurgiu, Galaţi, Şomcuta Mare, Rădăuţi şi Timişoara. Aici imigranţii vor primi apă, hrană, cazare şi servicii consulare, iar România va primi de la UE câte 6.000 de euro pe an pentru fiecare persoană. Dar care va fi pe termen lung soarta imigranţilor relocaţi în ţări ale UE? Pe ce pieţe ale muncii se vor integra? În ce măsură se vor integra? Există soluţii dacă nu pentru eradicarea acestei crize, măcar pentru ameliorarea ei? În orice caz, soluţia nu este depopularea acestor ţări din Orientul Mijlociu pentru a face loc Statului Islamic sau altor riscuri ce ar putea decurge în privinţa securităţii cetăţenilor europeni.





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts