Fenomenul discriminării la români



Doi din trei români consideră că fenomenul discriminării este larg răspândit la noi în ţară. Această constatare, cât şi datele prezentate în cele ce urmează se desprind din raportul „Percepţii şi atitudini privind discriminarea” publicat recent de Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării (CNCD).

Conform raportului, 58% din români consideră că cei care discriminează sunt în primul rând politicienii. Pe locul al doilea se situează oamenii obişnuiţi (47%) iar pe locul al treilea funcţionarii din instituţiile publice (46%). Printre discriminatori se află şi angajaţi ai firmelor private dar şi mediei, aşa cum rezultă din clasamentul întocmit de experţii care au chestionat peste 1400 de adulţi din România. Considerăm necesar să comentăm faptul că deşi percepţia publicului este aceea că politicienii români se numără printre cei mai mari discriminatori nu putem generaliza acest fenomen. Cei care îşi depăşesc limitele funcţiei exprimă păreri personale care pot aduce atingere anumitor categorii de persoane. Ceea ce ţine însă foarte mult de cultura politicianului, adică de lipsa ei. În ceea ce-i priveşte pe oamenii obişnuiţi să discrediteze putem aduce în discuţie lipsa de respect faţă de celelalte persoane. Fie că vorbim de identitatea sexuală, religioasă sau etnică.

Însă, 69% din cei chestionaţi consideră că cel mai ridicat nivel de discriminare se manifestă pe piaţa muncii, la angajare. Concret, au probleme deosebite mai cu seamă persoanele care suferă de HIV/SIDA, ignoranţa fiind factorul asenţial al acestei atitudini şi lipsa unor informaţii corecte. În trecut, diagnosticul de HIV/SIDA era unul care condamna la moarte. Între timp medicina a evoluat, pacienţii cu acest virus duc o viaţă normală şi sunt apţi de muncă dacă urmează tratamentul. Nu sunt scutite de discriminare la angajare nici persoanele cu unele forme de handicap, în principal de natură fizică. Cei mai mulţi şi-au dovedit totuşi, după angajare, priceperea incontestabilă.

În loc de concluzii, remarcăm că românii au precizat că dacă ar avea la dispoziţie un buget pentru a reduce discriminarea, ar aloca cel mai mult – o treime – în domeniul sănătăţii, apoi un sfert pentru educaţie, 17% în domeniul muncii şi 12 % în domeniul demnităţii personale.

Voicu D. Rusu





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts