România, faţă în faţă cu imigranţii



Preşedinţia a făcut cunoscut prin Leonard Orban, consilier prezidenţial în politici europene, că România va primi prin relocare 1.705 refugiaţi din zonele de conflict. Atâta tot. S-a aşternut apoi tăcerea în rândul autorităţilor statului cu competenţe în îndeplinirea acestei sarcini care decurge din statutul României de membru al Uniunii Europene. Nici grupul interministerial de lucru pe această problemă, un soi de celulă de criză condusă de vicepremierul Gabriel Oprea, nu a renunţat la tăcere.

În lipsa unor informaţii certe, cotidianul britanic Daily Mail citează un document „scurs” în presă conform căruia, potrivit unui plan întocmit de liderii europeni în vederea distribuirii a 160.000 de refugiaţi între statele membre UE, României i-ar fi fost alocată o cotă de 6.937 de imigranţi, adică 3,7%. Dezvăluirea este de-a dreptul şocantă în condiţiile în care românii nu au de unde şti dacă acesta este numărul exact al relocaţilor în ţara noastră şi continuă să se întrebe cum va putea asigura toate cele necesare pentru refugiaţi, conform normelor internaţionale, în condiţiile în care capacitatea actuală este de 1.500 de locuri de cazare.

Potrivit normelor de drept internaţional şi al tratatelor la care suntem parte, refugiaţilor trebuie să li se respecte mai multe drepturi. Printre acestea se numără dreptul la religie, dreptul la edicaţie, dreptul de a învăţa limba ţării gazdă, dreptul la asistenţă medicală, dreptul la un loc de muncă. Dar pe toate aceste zone România este deficitară.

Pentru a le respecta refugiaţilor dreptul la religie este nevoie de lăcaşe de cult. În ce moschei se vor ruga imigranţii? Dreptul la edicaţie pare şi el greu de respectat din moment ce sistemul nostru de educaţie are problemele sale. Va putea face faţă noilor solicitări neluate până acum în calcul? La fel, care sunt cele mai frecvente boli care pot apărea odată cu intrarea valului de refugiaţi în România? Şi, mai important, există şi care este numărul spitalelor împlicate în asigurarea asistenţei medicale pentru imigranţi? În sfârşit, dar nu în cele din urmă, există rapoarte ale serviciilor secrete europene care arată că unii imigranţi au făcut parte din Statul Islamic. Adică, este asigurată pe deplin liniştea noastră la noi acasă?

Sunt toate acestea doar câteva întrebări la care opinia publică din România aşteaptă răspunsuri, dar şi soluţii corespunzătoare, conform normelor internaţionale. Pe lângă faptul că poate deveni un motiv în plus de nelinişte, tăcerea nu foloseşte la nimic.

Voicu D. Rusu





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts