SUTE de IMIGRANŢI vor fi CAZAŢI la câţiva kilometri de Satu Mare. Suntem PREGĂTIŢI?!



30

Sute de migranţi vor fi găzduiţi în Centrul pentru imigranţi de la Şomcuta Mare, locaţie care se află la câţiva kilometri de judeţul Satu Mare. Potrivit unor calcule oficiale, în România vor ajunge circa 1.700 de imigranţi prin relocare, care vor fi cazaţi în cele şase centre existente în ţară. De unde rezultă că circa 300 de persoane vor fi aduse la Şomcuta Mare. Având în vedere regimul semideschis al centrului de la Şomcuta Mare, putem presupune că aceştia vor forţa graniţa de nord-vest. Cel mai probabil că autorităţile române au luat înc alcul această posibilitate, urmând să întărească paza la frontieră.

Primii imigranţi pe care România s-a angajat să-i primească la cererea Uniunii Europene vor sosi în ţară în luna noiembrie, a anunţat, marţi, consilierul pe politici europene al preşedintelui României – Ludovic Orban. Acesta a precizat că, în total, în România vor ajunge puţin peste 1.700 de refugiaţi, însă ei vor sosi treptat în cele şase centre de primire disponibile şi vor fi verificaţi. Consilierul prezidenţial susţine că cine nu va avea dreptul la azil nu va putea rămâne în România. “Oferta a fost făcută de către Guvernul României şi este următoarea: 1.705 migranţi pe aşa-numitul mecanism de relocare intra-UE, adică să preluăm 1.705 persoane din alte state membre, mai precis din Grecia sau Italia, pe o perioadă de doi ani, începând cu luna noiembrie 2015. Şi pe relocarea extra-UE, deci din tabere de refugiaţi din afara UE, 80 de persoane, tot pe o perioadă de doi ani. În total, oferta făcută de Guvernul României a fost de 1.785 de persoane”, a precizat Orban. Cele şase centre în care vor ajunge imigranţii sunt în localităţile Bucureşti, Giurgiu, Galaţi, Şomcuţa Mare, Rădăuţi şi Timişoara.

Deşi beneficiază de servicii foarte bune la Şomcuta Mare, „azilanţii” preferă să îşi forţeze drumul spre Occident. Semn evident al adevăratului motiv pentru care se află în România. La Şomcuta Mare azilanţii beneficiază de cazare, serviciile unui psiholog, cursuri de limba română şi asistenţă în obţinerea actelor. Camerele sunt echipate cu mobilierul necesar (paturi, dulapuri, mese, scaune), iar celor cazaţi li se asigură lenjerii de pat, materiale de curăţare a spaţiului şi produse pentru igiena personală. În plus, la dispoziţie e pusă o bucătărie, dotată cu toate cele necesare gătitului.
De asemenea, odată ajunşi în centru, pentru cei cazaţi se dă startul procedurilor de solicitare a azilului şi de dobândire a formei de protecţie. Mai întâi se depune o cerere de azil, iar în termen de 30 de zile Inspectoratul General pentru Imigrări oferă un răspuns pozitiv sau negativ. În situaţia în care replica este defavorabilă, solicitantul o poate ataca în instanţă, iar această procedură se poate întinde pe durata câtorva luni. Rezoluţia procedurii înaintate în justiţie poate, la rându-i, să nu îngăduiască şederea străinului în ţara noastră, motiv pentru care acesta este obligat să plece din România. Cei care obţin statutul de refugiaţi ori protecţie subsidiară primesc drept de lucru, în vreme ce solicitanţii de azil pot munci abia după un an de şedere.

Ciprian Bâtea





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts