More


    Capitala lui Attila s-ar fi aflat în județul Satu Mare?

    =

    attila-intro

    Istoricul, Alexandru Filipaşcu (1902 – 1952) în opera sa “Istoria Maramureşului” face o afirmaţie considerată “şocantă” de către unii istorici, despre poziţionarea capitalei lui Attila (n.406 – d.453, conducător al hunilor între anii 433 – 453.).Marele istoric susține, nici mai mult, nici mai puțin, că reședința hunului Attila ar fi fost în zona Tășnadului de azi, județul Satu Mare.

    Filipaşcu îşi bazează teoria după ce a studiat cronicile lui Priscus (Priscos) din Panion (410-472 d. Hr.), în care cronicarul descrie drumul parcurs de solia trimisă în anul 448 d. Hr. de împăratul bizantin Teodosius al II-lea (416-450) în „capitala” hunilor dar şi despre oamenii pe care i-a întâlnit în această călătorie.

    Pentru a înţelege teoria lui Filipaşcu e nevoie să studiem traseul soliei condusă de Maximus, în anul 448, când solia bizantină a plecat din Constantinopol pe traseul Serdica (Sofia, Bulgaria)-Naissus (Nis, Serbia)-Orșova-Defileul Timișului-Câmpia Banatului-zona localității Buziaș.
    Solia se va opri în apropierea actualei localități Buziaș pentru a se odihni însă, surprinși de o puternică furtună oamenii se vor adăposti într-un sat din apropiere. „Stâpana satului era una din soţiile lui Bleda (fratele lui Attila). Ea ne-a trimis hrană şi femei frumoase pentru culcare (la sciţi aceasta este un semn de cinste). Noi le-am poftit pe femei să mănânce din mâncărurile aduse, dar ne-am ferit să ne atingem de ele”, scrie Priscus în jur-nalul său.

    Apoi, solia a plecat din nou la drum, ajungând după șapte zile într-un sat „foarte mare unde … lui Attila i-au ieşit în întâmpinare fete tinere, mergând într-o anumită rânduială şi fiind acoperite cu voaluri subţiri şi albe, pe care le ţineau în sus aşa ca sub fiecare voal, ţinut sus de mâinile femeilor de pe delături, mergeau şapte sau mai multe fete. Erau multe şiruri de femei sub voaluri, şi cântau cântece scitice. Când Attila a ajuns aproape de casa lui Onogesius, deoarece drumul spre palatul regelui trecea pe la el, i-a ieşit înainte soția lui Onogesius împreună cu o mulţime de sclave. Unele aduceau bucate, altele vin, căci aceasta este cea mai mare cinste la sciţi. Ea l-a salutat şi l-a rugat să mănânce din ceea ce adusese cu atâta bunăvoinţă. Attila a mulţumit soţiei prietenului său şi a gustat din mâncări stând călare, iar barbarii ce-l însoţeau i-au ridicat în sus tava, care era de argint. După ce a gustat şi din cupa ce i s-a întins, a mers la palatul său, mai arătos ca celelalte case şi aşezat pe un loc mai înalt unde se spunea că se afla cea mai strălucită dintre toate locuinţele lui Attila, construită din bârne şi scânduri frumos poleite şi bine încheiate şi înconjurată cu o împrejmuire de lemn, pusă de frumuseţe, nu pentru întăritură.

    După locuinţa regelui se găsea locuinţa lui Onogesius, împodobită şi aceasta cu o împrejmuire de lemn de jur împrejur, dar nu era înfrumuseţată cu turnuri la fel ca cea a lui Attila. Nu departe de împrejmuire era o baie, construită de Onogesius cel mai bogat dintre sciţi după Attila, cu piatră adusă din țara peonilor, deoarece la barbarii din părţile acelea nu se găsește piatră şi lemn, ci se folosesc de material adus de aiurea”, scrie Priscus.

    Şi-a construit o baie (termae) în această zonă
    Peste ani, un alt istoric, Costel Bârsan, susţine ipoteza lui Alexandru Filipaşcu şi afirmă în lucrarea „Istorie Furată. Cronică românească de istorie veche”, că: “Studiind poziţionarea pe hartă a capitalei lui Attila, putem opina că aceasta era situată în zona localităţii Tăşnad, localitate aşezată la limita zonei colinare cu deschidere spre Câmpia Someşului şi a Tisei, localitate vestită în bogăţia ei de ape termale. Astfel nu s-ar justifica efortul făcut de către Attila şi Onogesius de a-şi construi o baie termală fastuoasă cu materiale aduse chiar din cariere din Câmpia Pannonică”.

    În aceeaşi sursă Bârsan arată şi opinia unor istorici occidentali, anglo-saxoni, care plasează capitala lui Attila în sud-vestul actualului judeţ Satu Mare. Astfel, în lucrarea coordonată de Hans-Cristian Huf „Sfinx. Tainele istoriei”, capitolul „Hunii iau cu asalt Europa”, cercetătorii Jens-Peter Behrend și Eike Schmitz susțin că, în anul 435, cei doi frați, Bleda și Attila, au încheiat un armistițiu de pace cu Imperiul Bizantin la Margus „un orășel din nordul Carpaților apuseni, pe teritoriul României de azi”.

    În sprijinul teoriei cum că Tăşnadul ar fi fost capitala lui Attila vine şi descrierea distanţei parcurse de solie, aproximativ 44 de km pe zi. Distanța dintre Buziaș și Tășnad este de 312 km, ceea ce după ritmul de mers al soliei înseamnă 7 zile, exact timpul menționat de Priscus în cronica sa.

    Cunoştea obiceiul vechilor daci
    Bârsan continuă cu afirmaţiile surpriză şi afirmă că Attila și hunii care îl însoțeau au însușit obiceiurile „băștinașilor daci”. „Hunii au ajuns la hotarele Daciei în jurul anilor 373 d. Chr., reuşind cu timpul să ocupe mari ţinuturi ale ei, adoptând însă o poziţie de toleranţă faţă de băştinaşi şi chiar convieţuind cu ei. Attila s-a născut în anul 406, mai mult ca sigur în spaţiul dacic. Este posibil ca Attila să fi cunoscut din copilărie limba ausonică şi prin aceasta să preia unele obiceiuri de la băştinaşi, odată ce la curtea lui erau toleraţi hunii, goţii şi ausonii”, scrie în lucrarea sa istoricul.

    Priscus dă populației băștinașe din nord numele de ausoni, ceea ce provine de la un trib antic din nordul Italiei, care a existat înaintea Imperiului Roman și a cărei limbă era apropiată de latină. Priscus a fost surprins să găsească în acest nord de țară (ținuturile Sătmarului), o populație care vorbea o limbă asemănătoare limbii ausonice. „Ipoteza lui Alexandru Filipaşcu, precum că ausonii sunt actualii oşeni, capătă astfel un important punct de sprijin prin descrierile cronicarului bizantin” spune Cornel Bîrsan.
    Academicianul Atanasie Marian Marinescu (1830-1915) preciza în articolul „Ausonii în Italia, Ausonii în Dacia”, apărut sub formă de serial în anul 1894 în Revista „Familia”, cum că :„Scriitorii care s-au ocupat de opul lui Priscus, explică, ei care e limba ausonică? Nielbuhr zice: limba ausonică e româna rustica adică: cea româna poporală, a ţăranilor. Matheas Bell: Priscus aminteşte de limba Ausonilor, care e cea română sau latină. Otrocotsius (în Origines Hungarorum), care e citat de Bell, zice: Unde prin limba Ausonilor înțeleg limba valahică (adica românească) ca şi limba coruptă”.

    Există şi varianta Timişoara
    Aflate la 17 kilometri de Timişoara, pe drumul către Arad, fortificaţiile Corneşti-Iarcuri au ridicat numeroase întrebări pe buzele arheologilor. Arheologi din România, Austria, Germania, Anglia şi SUA lucrează la desluşirea enigmei aşezării medievale Iarcuri.

    Inginerul Leonard Dorogostaisky a realizat un film care a pus pe jar lumea arheologilor, lăsând în urmă trei ipoteze: o fortificaţie din perioada dominaţiei avare, putând fi capitala unui stat care 200 de ani a fost cel mai puternic din Europa Centrală, o vastă aşezare din Epoca Bronzului, iar a treia, care pleacă de la un cercetător din Canada, susţine că aşezarea reprezintă ruinele capitalei lui Attila, regele hunilor.

    „În 2005, când a apărut Google Earth, am putut analiza mai bine locaţia. Se observă perfect fortificaţia. Am avut frustrarea că un aşa obiectiv nu este investigat. Atunci am început să pun întrebări şi să răscolesc biblioteci. Este vorba de una din cele mai importante fortificaţii din Europa. Poate comparabilă cu cea a lui Ramses al II-lea”, a spus Dorogostaisky.

    Attila, Biciul lui Dumnezeu
    Attila ( n. cca. 395 – d. 453) a fost cel mai puternic conducător al hunilor, domnind între anii 433–453. Născut într-o familie nobilă, el l-a urmat la tron pe unchiul său Rugila, împreună cu fratele său Bleda. În tinereţe a trăit la curtea din Ravenna, ca ostatic. Prezenţa sa acolo era o garanţie că hunii conduşi de unchiul său nu vor ataca Imperiul Roman de Apus. A condus Imperiul Hun care se întindea de la munții Ural la fluviul Rin și de la Dunăre la Marea Baltică. În timpul domniei sale a fost unul dintre cei mai de temut inamici ai Imperiilor Romane de Răsărit și de Apus, fiind poreclit în unele texte bisericești Biciul lui Dumnezeu. El a traversat Dunărea de două ori și a jefuit în Balcani, dar nu a putut să ocupe Constantinopolul. De asemenea, el a încercat să cucerească Galia Romană (Franța modernă), traversând Rinul în 451 și mărșăluind spre Aurelianum (Orléans) înainte de a fi învins în Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice. Ulterior, el a invadat Italia, devastând provinciile nordice, dar nu a putut să ocupe Roma.
    În anul 453, Attila a pregătit o nouă incursiune în Italia, dar a murit înainte ca planurile sale să reuşească. Potrivit legendei, moartea lui Attila a survenit în noaptea nunţii sale cu prinţesa burgundă Hilda. Este urmat la tron de fiul său, Ernac.

    Nicolae Ghişan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img