Femeia – Poartă deschisă spre miracol



Femeia este poarta deschisă spre miracolul naşterii vieţii şi iubirii. De-a lungul veacurilor, poeţii, pictorii, romancierii, compozitorii… au reușit să o imortalizeze în cele mai subtile și originale creaţii artistice. Pentru unii femeia este o enigmă, un miraj, motiv de inspiraţie profundă…în timp ce pentru alţii femeia este întruchiparea Bucuriei de a cunoaşte iubirea adevărată desprinsă din Edenul primordial. Ipostazele femeii sunt: imprevizibile, dramatice, drăgăstoase, tumultuoase… de o mare diversitate emoţională şi comportamentală. Poţi să trăieşti împreună cu ea în lumea extazului, fie şi temporar, sau poţi să simţi gustul amar al disperării dragostei neîmpărtăşite sau neîmplinite.

Femeia este: ca un nufăr alb sau un crin regal, o orhidee, un ghiocel, o gladiolă, ca un câmp cucerit de flori sălbatice, ca o Lumină nefirească revărsată peste sufletul tău pribeag, aflat în căutarea mult aşteptatei Iubiri. Nimic nu se compară pe pământ cu iubirea sinceră interioară a unei femei îndrăgostite. Iubirea ei se aseamănă cu un diamant magic transparent, care are nenumărate fațete fermecătoare. Femeia iubită este ca o planetă miraculoasă fără de: durere, lacrimi, regrete, frică, tristeţe sau dor. Niciun bărbat nu trebuie să se lase cuprins de spaimele Geloziei, când o femeie îi dăruieşte iubirea ca pe o nestemată desprinsă din grădina nemuritoare dominată de Cupidon.

Bărbatul care nu ştie să preţuiască acest Dar nepreţuit îl va pierde și va cunoaşte trăirile amare ale singurătăţii regretelor răsărite dintr-o iubire ciopârţită de trădare şi violenţă.Alte iubiri nu mai au loc în inima femeii, care iubeşte pentru prima dată un bărbat. El reprezintă pentru ea toate drumurile deschise către castelul siguranței fericirii conjugale. Ea are nevoie de protecţia Gingăşiei iubirii, dăruită cu sfinţenie sufletului pereche. Se spune că este uşor, uneori, să câştigi trupul unei femei, dar foarte greu e să-i câştigi dragostea ei. Unii trăiesc din iluzii şi confundă pasiunea dorinţelor carnale cu iubirea, dar se înşală amarnic, iar decepţiile se abat asupra lor ca un roi de viespi. Miracolul iubirii e ca partitura unui vals nemuritor, în care trupurile și ” sufletele pereche” se contopesc într-o armonie fascinantă a imponderabilității sentimentale, intraductibilă în cuvinte omenești.

Femeia-mamă dăruită familiei este ca o leoaică, o eroină pregătită în orice moment să-şi apere cu propria viaţă dragostea şi copilul ei. Trecerea anilor nu poate ofili iubirea statornică, din sufletul ei, aşezată-n vaza plină ochi cu apa vie a Nemuririi. Vibraţiile iubirii interioare se regăsesc în muzicalitatea cuvintelor pătimașe rostite într-o seară de primăvară. Ea este copleşită de parfumul discret al florilor revărsat ca o cascadă domoală din pomii înfloriți. Un bărbat adevărat ştie să apere o astfel de iubire în faţa tuturor scenariilor Vieţii şi a necruţătoarelor ispite pasagere. Personalitatea iubirii nevinovate nu trebuie să fie terfelită niciodată de cuvinte bolovănoase, care iscă lacrimi fierbinți de durere…Femeia este tărâmul fertil al vieţii şi speranţei într-o dragoste copleșitoare, hărăzită să trăiască şi dincolo de moarte…În ziua de 8 Martie, nu te poţi ascunde de freamătul Iubirii sincere, de măreția Ei, nici măcar într-o scoică părăsită pe malul Mării sau pe o insulă pustie bântuită de durerile blânde ale Dorului.

Dumitru Ţimerman





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts