Gheorghe Cosma cu Lumina deasupra!



Mă gândesc că Dumnezeu te fericeşte uneori şi prin faptul că-ţi scoate în cale oameni frumoşi la suflet şi cumsecade.

E un mare noroc! Oameni curaţi, angajaţi pe drumul lepădării de mizeria sufletească, frumoşi „pe dinăuntru” şi cu suflet senin.

Trebuie să recunosc că am fost norocos atunci când am avut şansa de a cunoaşte un astfel de om, în persoana minunatului profesor, director, inspector Gheorghe Cosma.

Este omul care m-a marcat, omul providenţial care a apărut în existenţa mea în momente, poate, cruciale, de decizie în ascensiunea mea. Pot spune, chiar în moment de criză, când a găsit cuvintele cele mai potrivite ce mi-au dat putere, încredere şi speranţă, făcându-mă să mă întorc la propria-mi fiinţă, să-mi descopăr resursele interioare şi să le valorific spre a-mi împlini destinul. Omul acesta, Gheorghe Cosma, i-a ajutat pe mulţi din învăţământ, fără a le pricinui supărări. N-aş şti să spun exact când l-am cunoscut, tocmai că-mi este atât de familiar, încât nici nu ştiu cum a ajuns până la mine. Mi se pare că-l cunosc dintotdeauna. Omul cu o ţinută frumoasă, distins, sincer, radios şi un excelent interlocutor. N-a încetat o clipă să-şi mărturisească iubirea pentru Ţara în care s-a născut. Rămâne indiscutabil una din personalităţile cele mai proeminente ale învăţământului şi vieţii social-culturale sătmărene, omul cu o viaţă exemplară alături de soţia sa, distinsa profesoară Rozalia Cosma, dedicată cuvântului ales, cărţilor, culturii şi misiunii sale.

Mi-am luat îndrăzneala să scriu câteva rânduri, poate în numele atâtor oameni valoroşi, care ştiu să aprecieze valorile, măcar atunci când „pleacă”. Fiecare comunitate îşi cinsteşte fiii care s-au remarcat şi şi-au înscris numele în cartea neamului prin muncă pertinentă, vocaţie şi dăruire de sine. De aceea, Gheorghe Cosma trebuie cinstit, apreciat, onorat pentru valoarea sa, respectându-i memoria, făcând să fie cu noi permanent, revărsându-se ca o rouă binefăcătoare în fiecare zi.

Mă gândesc la numele unei şcoli mari, biblioteci, străzi sau aşezământ cultural!… Altfel, rămânem nerecunoscători şi greşim înaintea lui Dumnezeu, care ne îndeamnă la iubire între noi, aidoma aceleia cu care ne-a iubit El! N-am enumerat aici superlative banale şi obositoare, ele fiind sincere, adresate unui om valoros, unui luptător până la sacrificiu pentru frumoasa limbă română. De fapt, şapte sunt cărţile asupra cărora şi-a pus condeiul, cu viziunea sa profundă asupra istoriei şi culturii noastre. A spus lucrurilor pe nume, cu mult curaj, competent, apărându-şi principiile şi credinţa cu înverşunare şi cu multă verticalitate. A militat, alături de soţia sa, pentru bun-gust şi buna-creştere, făcând parte din puţinii oameni care au încercat să îndrepte strâmbătatea lumii în care trăim. Oricum, Gh. Cosma şi-a cheltuit viaţa cu folos, dând-o în folosul nostru, cel puţin al celor care l-am cunoscut, în folosul dragostei de neam, de ţară, de dreptate şi adevăr. Cam aşa este imaginea mea despre un om adevărat, pe care mă bucur că l-am cunoscut, om ce a făcut din problematica vieţii o continuă călătorie spre moarte, ca şi verticalitatea petrecerii în timp şi nădejdea fiind concluzii pentru liniştea intrării în moarte.

Poate tocmai acest sentiment a conturat aspectul original şi distinct în viaţa sa atât de luminoasă! Tocmai de aceea l-am simţit călătorind mereu ca magii, sub scânteierea unei stele ce l-a călăuzit în viaţă!
Să-l odihnească Dumnezeu în Pacea Sa!

Teodor Curpaş





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts