Povestea olarului care a stârnit senzaţie la Târgul de Turism de la Berlin



Istvanfi-Geza1

Recent la Berlin a avut loc a 50-a ediţie a Târgului de Turism, eveniment considerat ca fiind cel mai mare târg de turism din lume, ce reuneşte anual peste 110.000 de vizitatori de specialitate, din care mai mult de 30% din străinătate. Prezența în premieră a județului Satu Mare la acest târg a fost îmbogățită prin participarea mai multor meşteri populari dintre care s-a evidenţiat maestrul olar din Vama, Istvánfi Géza.

Cei care au vizitat standul judeţului Satu Mare au fost profund impresionaţi de adevăratele opere de artă ieşite din mâna olarului dar şi de metodele de lucru ale acestuia.

istvanfi-geza2

Olăritul, meserie cu tradiţie în familia Istvanfi

Ţara Oaşului este pe cale să piardă una dintre cele mai importante tradiţii. Din sute de olari acum a mai rămas doar unul, în localitatea Vama, lângă Negreşti- Oaş.

Meşterul Istvánfi Géza, ultimul artizan al ceramicii sătmărene, se încăpăţânează să-şi ducă mai departe meşteşugul, în ciuda indiferenţei pe care tânăra generaţie o manifestă pentru olăritul tradiţional. Geza a învăţat meşteşugul olăritului de la tatăl său, care la rându-i l-a învăţat de la bunicul lui Geza. “Pe vremea bunicului, în Vama existau peste 30 de meşteri olari, iar acum din păcate am rămas doar eu singur. Meseria de olar este pe cale de dispariţie în judeţul Satu Mare, unde altădată nu era uliţă de sat pe care să nu găseşti măcar un atelier cu roată pentru prelucrat lutul”, ne spune maestrul olar.

Geza, acum de 59 de ani, a fost iniţiat în meşteşugul olăritului încă de la vârsta de 10 ani, de către tatăl său, dar şi bunicul lui a contribuit mult la insuflarea dragostei pentru această meserie. “Mi-l amintesc pe bunicul cum trebăluia el tacticos la roata olarului şi care era un meşter neîntrecut. Chiar am descoperit, recent, în podul casei un vas făcut de el, ce se află şi acum într-o stare foarte bună, dar pe care eu nu aş reuşi să-l fac”, ne dezvăluie meşterul olar.

Vama este o localitate foarte cunoscută prin produsele sale ceramice, care perpetuează vechiul obicei dacic al olăritului. Vama a fost un important centru de ceramică, unde smalţul asociat cu motive, culori şi procedee noi a apărut de timpuriu, sub influenţa ceramicii bizantine. Ceramica de Vama este, alături de ceramica de Horezu, una dintre cele mai apreciate, atât în ţară, cât mai ales în străinătate.

Istvanfi-Geza3

“Eu prelucrez materia primă şi o modelez, iar soţia se ocupă cu picturile care se regăsesc pe vase dar şi cu glazurarea ceramicii. De asemenea, fiica noastră Maria, care are la rându-i doi copii, este cea care duce mai departe tradiţia familiei. Ea a decis să preia meşteşugul, ba chiar să-l adapteze la cerinţele pieţei moderne şi, datorită ei, o nouă gamă de produse au o mare căutare în rândul clienţilor” , ne spune meşterul Geza.

S-a adaptat economiei de piaţă
În atelierul de acasă Geza produce o serie variată de obiecte de ceramică, de la micile brizbrizuri de artizanat până la vase, farfurii şi ulcioare. Ceea ce-l fac însă cu adevărat cunoscut sunt oalele pentru sarmale, „boace” cum le spun sătenii de prin partea locului. “Mă caută din toată ţara pentru aceste oale în care se fierb sarmalele. Aceste oale dau o aromă aparte mâncării gătite în ele, dar au şi o rezistenţă foarte mare, datorită argilei bogată în fier din zona Vama. Mai sunt căutat şi pentru «olurile de nănaş», cele pe care finii le umple cu băutură şi le duc în ziua de Paşte, naşilor, în semn de respect”, ne spune olarul.

Vasele pe care el le creează sunt vândute nu doar prin intermediul Muzeului din Negreşti Oaş, ci şi de acasă, din atelierul pe care şi l-a amenajat şi mai nou şi pe internet. Familia meşterului reuşeşte să-şi câştige existenţa decent şi prin intermediul comenzilor primite de la Consiliul Judeţean pentru diferite manifestări culturale.





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts