Stil, eleganţă şi frumuseţe…la războinicii celţi din zona Sătmarului



celti3

Cu ceva timp în urmă a fost evocată o sabie de la Pişcolt (judeţul Satu Mare), unică în patrimoniul european, care a oferit informaţii inedite referitoare la societatea celtică şi la unele mecanisme sociale ce tind să fie continuu reeditate şi reinventate pe parcursul istoriei, până în zilele noastre. Rămânând cantonaţi printre războinicii celţi, arheologul Liviu Marta ne informează că în aceeaşi zonă au fost descoperite câteva obiecte de uz personal ale războinicilor celţi.

“Aceste obiecte sunt cuprinse într-o expoziţie ce este itinerată prin mai multe muzee din nordul României, expoziţie ce va poposi şi la muzeele din Satu Mare şi Carei. Prin aceste obiecte putem percepe unele comportamente sociale actuale, pornind de la cunoscuta expresie «historia magistra vitae», fixată în cultura scrisă de Marcus Tullius Cicero, dar care acoperă, de fapt, o perpetuă experienţă umană”, spune arheologul sătmărean.

Foarfeci şi brice de la Pişcolt cu o vechime de 2200 de ani
În preistorie şi mai recent în societăţile tradiţionale înmormântările erau evenimente sociale în care familia «informa» comunitatea asupra identităţii înaintaşului decedat. Constituirea inventarului funerar reprezenta o strategie prin care cei vii perpetuau memoria defunctului şi scoteau în evidenţă elemente ce îi defineau identitatea, în scopul de a moşteni statutul social al acestuia, în urma unei ultime prezentări oficiale în faţa comunităţii.

Obiectele ale căror funcţionalitate este mai evidentă sunt acelea care au forma unor foarfeci, descoperite în mai multe morminte de războinici celţi de la Pişcolt, dar şi în cadrul altor contexte funerare celtice.

celti1

“Este de fapt un tip arhaic de foarfecă, cu pârghii de gradul doi, a cărei formă şi-a găsit, mai recent, refugiul în foarfeca de tuns oile. Semnificaţia legată de utilizarea la tunsul oilor poate fi pusă la îndoială pentru foarfecile celtice descoperite în contexte funerare, atâtă vreme cât alt gen de unelte agricole lipsesc din inventarul funerar. De fapt la celţi foarfecile apar frecvent asociate cu arme şi accesorii vestimentare, la fel ca şi acestea fiind mai degrabă menite a prezenta statutul de războinic al defunctului.” ne dezvăluie Liviu Marta.

Războinicii celţi, atenţi cu propria înfăţişare
Rolul foarfecii era de a atesta statutul social şi identitatea, precum în cazul mormântului 158 de la Pişcolt care, alături de o foarfecă, are în inventar: o suliţă, partea metalică a unui scut, o bandă metalică menită a prinde teaca spadei de centură, câteva fibule şi câteva cuţite. Unul dintre aceste cuţite corodate, cu spate arcuit şi cu capătul mânerului răsucit este, de fapt, un brici pentru bărbierit. Asocierea briciului cu foarfeca atestă practic un «set» de instrumente utilizat de proprietarul celt pentru a îndepărta părul nedorit de pe cap şi de pe corp. Practic aceste contexte funerare confirmă izvoarele istorice şi imaginile iconografice care îi prezintă pe bărbaţii celţi (gali) ca având părul tuns, barba rasă şi mustaţa îngrijit crescută. Inventarele funerare ne arată că de fapt aspectul celţilor descris de izvoarele greceşti şi romane era un element de autodefinire socială şi etnică, profund cultivat în societatea celtică, deoarece avea o puternică semnificaţie identitară, fiind asociat cu statutul de războinic celt.

Pentru a-şi cultiva respectul de sine şi pentru a câştiga respectul acelora din jur aceştia utilizau un elaborat instrumentar de sulemenire: briciuri, pensete, ace de tatuaj, spatule pentru fardat. Cultivarea egoului războinicului, parte a construirii etosului acestei categorii sociale, oferă o mai completă înţelegere a unor morminte de războinici şi a numeroaselor ofrande de arme descoperite pe teritoriul Sătmarului sau din alte regiuni ale României.

Nicolae Ghişan

celt4





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts