În revista Foaie pentru minte, inimă și literatură nr. 6 din 11 februarie 1853, p. 1-3, cronicarul Moise Sora Noac, paroh în Hurezu Mare, județul Satu Mare, a publicat pentru prima dată o lucrare în care prezintă istoricul localității.
Cărturarul Moise Sora Noac (născut la Hațeg în 1806) a fost un spirit enciclopedic, aidoma atâtor alţi cărturari români transilvăneni ai epocii, De-a lungul întregii vieţi a manifestat un interes deosebit pentru luminarea românilor, luptând pentru impunerea literelor latineşti şi înlocuirea celor slavone, pentru traducerea clasicilor antici în limba română, depunând eforturi pentru dezvoltarea învăţământului românesc pe plaiurile Sătmarului.
Iată cum prezenta localitatea Hurezu Mare, o asezare înființată la 1836 de către coloniștii români:
Numele satului: Nanda, Nántó, Hurezu
•Istoria colonisatiei: S-au colonisat (stabilit) pe la anul 1636 de romani si au (a) fost donatu (donat) lui Kemény Ioan si a muierii lui Kállai Susana, ero (era) dupa (după) anul 1700, sau (s-a) tinut de domeniul comitilor Károly pane (până) astadi (astăzi) ero (era) pe la anul 1812 sau pestrutat (au mai venit) cu svabi, quari(care) au cumparat case si locuri de case dela romani.
• Vecinii și apele: La rasarit e satul Racova, la mediadi (miazăzi) pareul (pârâul) Racova, apoi pareul (pârâul) Corund, quare (care) trage termenu quare (care)intra în Ardeal si Ungaria, mai încolo este raul Crasna, cu satul Supuru de Jos, la apus e satul unguresc Dobra, la rasarit vineturile (cei care nu sunt localnici prin naștere) satului, mai departe satul Stana. Pre (pe) marginea de apus curge pereul (pârâul) Nanda, de la quare (care) în pereul (pârâul) Racova, si cu elu (el) în Crasna.
•Cuprinsul (suprafața) este cu totul de 8554 de pogoane din quare (care) pomenta (pământul) aratoru (arător) este de 1693 hectare, pasimaria 162 hectare, pratu (câmp) 546 9/16 hectare, padure 454 hectare, locurirapoase nefolosite 470 hectare, quelalatu (celelalte) dometuri și raneturi.
• Fruptul; produse întrunu (într-un) an de mijlocu 1360 cubele de grau, secara, malaiu și 350 buti de vinu de qualitate (calitate) buna și 546 clai de fan și cînepa e buna, inu (in) nu prea bunu, ovasu bun. Pamentul (pământul) la dealuri e sterpu (sterp) dara prin gunoaie se face bun, la sesu e bunisoru, vinul quela (cel ) mai bun. •Inpoporațiunea (populația) suma (numărul) sufletelor e de 674 dintra (dintre) quare (care) romani uniti (greco-catolici) 448, svabi catolici 209, jidani 11, unguri 3, zingari (țigani) 3.
•Casele: domnesti 9, case cu ogradi (ogrăzi) 58, case inquininale (ale locatarilor) crestinesti sunt 39, case parohiale si cantorale 4, casa sateasca stricata (stricată) 1, carciuma domneasca cu vinarsaria (țuică și vin). Numarul caselor cu tate (toate) menuntele (anexe gospodărești) 133.
• Urice (terenuri) nu sunt 58.
• Baserici(biserici): una romaneasca (românească) de petra (piatră)foarte de mult, din 1802 reparata (reparată) si sindrilita din 1850, de 9 stangeni de lunga (lungă), de 2 ½ de lata (lată) cu turnu (turnul) de lemn, alta svabeasca de tegule (țigle) 10 stangeni lunga și 3 lata, cu turnutiu (turn) de tegle, ambele sunt îngradite frumosu.
• Terguri (târguri) nu sunt. Mai aproape este în Supuru de Jos.
• Contributia (valoarea dupa pamente (pământuri)si cautare 1480 florini si 20 craitari (subdiviziunea florinului), dupa case 41 florini și 45 craitari, aquesta (aceasta) au fost pe anul 1851, era înainte de anul 1850 au (a) fost quam (cam) la 540 florini.
• Lucruri comitatense seu (sau) comunale< cu carul plinesce (execută) dila (zile) 208, cu palmele 483.Dacha (dacă) le rescumpara (răscumpără) da (dă) pentru una di (zi) cu carul 40 craitari de argint era pentru una cu palmile (palmele) 15 craitari de argint.
• Venitul satului: Nu are altu (alt) venitu (venit), numai unu (un) pratu (braț) de 15 cosasi, da tote (toate) le plinesce (împlinește) prin aruncarea de bani pe oameni si locuri.
• Spesele (cheltuielile) satului: La anul 1851 au fost de 120 florini, dar aqum (acum) sau (s-au) urcatu.
• Instrumentele de stins focul. Nu are.
• Ratiociniul (Recensământul) în totu (tot) anulse face naintea (înaintea) sateniloru (sătenilor)si a judelnicerculor, da nu pre (prea) bine.
• Ratiociniul (recensământul) orfaniloru (orfanilor) la svabi merge regulatu (cu regularitate), la romani nique (nici) qum (cum).
• Statul (prezentarea) parochiei. Quea (cea)romaneasca are cu pamentul (pământul) si cu anexe sta (stă) de la tota (toată) casa întro metreta (fântână) de 40 de justa ( unitate de măsură pentru grâu și porumb) ca stoala (valoarea) cu totu (tot) computate (comasat) de calcului cameraticu.
• Venitul cantoral și scolar: La romanis-au marginit în 300 florini valutați, dare (dară) anque (încă) nu este de totu (de tot) : la sfabi (șvabi) sunt asediati (stabiliți) 200 florini.
• Venitul maimarilor satești: Notarul 120 de florini de argintsistola (plata pentru scrisori); quarteriu (chirie) si lemne, judele 30 florini de argint, judele mai mic 20 florini.
• Statul scolelor: Sunt nescari (niște) ruine de petre (pietre) numite holmatin, nu mai scie (știe) nime quie ( a cui) zidire sa (să) fi fost, da se știa che (că) acolo au fost mai demult selebe (salbe) era, aqum (acum) sunt praturi bune.
•Regularea geometrica: hotarul este împartitu (împărțit) regulatu (regulat) de Domnu si casele facute pe linia asezate.
• Drum de tera (țară): prin sat nu este quelu (cel) mai deaproape este la Supuru de Djos (Jos) quare (care) spre miadadi (miazăzi) merge la Simleu, spre rasarit la Hodisa catre miazanoapte spre Racova contra Vartia (Oarța) si Somcuta, da tote (toate) sunt rele în afara de cel spre Simleu.
Nicolae Ghișan
