More



    Personalități careiene: Neța Iercoșan, fost director al Muzeului Orăsenesc Carei, fin cunoscător al limbii, istoriei și culturii poporului român

    - Advertisement -
    S-a născut în 7 decembrie 1950 în satul Siliştea, comuna Şlindia, judeţul Arad. A urmat şcoala primară în satul natal, iar cursurile gimnaziale în centrul de comună Şilindia. Între 1965 – 1969 a făcut studiile liceale la Liceul Teoretic din Ineu (jud. Arad), profilul uman. A continuat studiile la Facultatea de Istorie – Georafie a Institului Pedagogic Oradea, pe care le-a finalizat în 1972. În acelaşi an este repartizat ca profesor de istorie la Şoala Generală Iojib, comuna Medieşu Aurit, jud. Satu Mare, unde a profesat până la 1 iunie 1978, când a fost numit la conducerea muzeului careian. În perioada cât a fost dascăl a urmat la fără frecvenţă cursurile Facultăţii de istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, finalizate cu examenul de licenţă susţinut cu lucrarea „Circulaţia monetară în judeţul Satu Mare, sec. III î.e.n. – sec. V e.n.”, sub îndrumarea prof. univ. dr. Hadrian Daicoviciu.
    Între 1980 – 1982 a urmat cursuri de specializare în muzeografie şi arheologie, sub conducerea prof. dr. Radu Florescu, finalizate cu atestate profesionale.
    A desfăşurat o prolifică activitate ştiinţifică finalizată cu studii şi lucrări publicate în totalitate. A participat ca student la săpături arheologice pe şantirele de la Râpa – Tinca, Medieşu Aurit – Castel, Marca (Sălaj), Medieşu Aurit, aşezare, majoritatea cu S. Dumitraşcu.
    Între 1980 -1994 a efectuat săpături, singur sau în colaborare, pe şantiere arheologice la Sanislău, Acâş, Moftinu Mic, Căpleni, Carei (Ferma IAS), Carei – Bobald, Dumbrava, Tăşnad – Sere. În paralel, în perioada !978 – 1994 a efectuat cercetări arheologice de teren în zona de activitate a Muzeului careian, respectiv zona nisipurilor între Curtuiuşeni şi Urziceni, valea Eriului, valeaCrasnei, precum şi în zona Codrului şi Câmpia Someşană.
    A elaborat şi publicat:
    1. Muzeul orăşenesc Carei – ghid, 1980, Oradea, în colaborare cu Carol Karacsonyi.
    2. Un vas-biberon eneolitic descoperit la Ciumeşti, Satu Mare. Studii şi Comunicări vol. V – VI, 1980-1981, pp. 35-38.
    3. Cutremure de pământ în judeţul Satu Mare până la 1900 (În colaborare cu Ana Iercoşan), Satu Mare. Studii şi Comunicări, V-VI, 1980-1981, pp. 565 – 576.
    4. Două topoare de luptă din piatră şlefuită descoperite în Satu Mare, Satu Mare. Studii şi Comunicări, vol. V – VI, 1981 – 1982, pp. 657-660.
    5. Spada de bronz de la Ghenci (jud. Satu Mare), ActaMP, VIII, 1984, pp. 121-123.
    6. Noi descoperiri din perioada de traziţie la epoca bronzului în nord-vestul României, Satu Mare. Studii şi comunicări, VII-VIII, 1986-1987, pp. 63-83.
    7. Noi descoperiri arheologice în zona Carei, Satu Mare. Studii şi comunicări, VII-VIII, 1986-1987, pp. 139-158.
    8. Contribuţii la istoricul muzeului careian (în colaborare cu Ioan Nemeti şi Carol Karacsonyi), Satu Mare. Studii şi comunicări, VII-VIII, 1986-1987, pp. 477-488.
    9. Descoperiri traco-dacice din zona Careiului, Revista Muzeelor, 1987, nr. 4, pp. 3-6.
    10. Un cuptor de ars ceramică din epoca neolitică descoperit la Căpleni (jud. Satu Mare), ActaMP, XI, 1987, pp.73-76.
    11. Depozitul de bronzuri de la Carei, Thraco-Dacica, IX, 1988, pp.127-129.
    12. Aşezarea din perioada de tranziţie la epoca bronzului aparţinând culturii Baden de la Sanislău (jud. Satu Mare), Symposia Thracologica, 7, Tulcea, 1989, pp. 232-233.
    13. Consideraţii asupra eneoliticului şi aperioadei de tranziţie la epoca bronzului în nord-vestul României, Symposia Thacoligica, 8, 1990, Satu Mare-Carei, pp. 30-34.
    14. Depozitul de bronzuri de la Sărvăzel-jud. Satu Mare (în colaborare cu I. Nemeti), Thraco-Dacica, XII, 1991, pp. 57-61.
    15. Aşezarea aparţinând culturii Baden de la Sanislău (jud. Satu Mare), ActaMP, XIV, 1991, pp. 43-60.
    16. Descoperiri arheologice aparţinând epocii bronzului din zona Careiului (în colaborare cu I. Nemeti), Revista Muzeelor, 1991, 4.
    17. Săpături arheologice în aşezarea neolotică de la Căpleni (jud. Satu Mare), Satu Mare. Studii şi comunicări , vol. IX-X, 1992-1993, pp. 9-22.
    18. Săpăturile arheologice din judeţul Satu Mare (1971-1990), Satu Mare Studii şi comunicări, IX-X, 1992-1993, pp. 77-90.
    19. Săpături arheologice în aşezarea Starcevo- Criş de la Criş de la Tăşnad, Satu Mare. Studii şi comunicări, XI-XII, 1994-1995, pp. 9-23.
    20. Topoare eneolitice descoperite în judeţul Satu Mare (în colaborare cu Gh. Lazin), Satu Mare. Studii şi comunicări, XIV, 1996-1997.
    În 1999 obţine titlul de doctor în istorie cu teza Cultura Tiszapolgar în vestul României la Institutul de Tracologie al Universităţii Bucureşti. Lucrarea i-a fost publicată în acelaşi an.
    Destinul i s-a frânt abrupt în vara aceluiaşi an 1999 şi nu a mai ajuns să se bucure financiar de truda doctoratului. S-a stins discret, modest şi elegant aşa cum i-a fost şi existenţa, lăsând în amintirea celor care l-au cunoscut şi preţuit regretul unei flăcări stinse prea devreme.
    „Mă scuzi că nu închei cu un citat latinesc, dar bunul simţ are o limbă comună, cea pe care ai încercat să o impui prin participările tale la războiul de presă sătmărean sau la cauza noastră pe care ai iubit-o atât de mult (a limbii, istoriei şi culturii poporului român), scria Sabin Adrian Luca, prieten şi coleg de breaslă, prof. la Universitatea Sibiu”.
    Sursa: Opinie de Carei


    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts