În majoritatea țărilor, vârsta minimă legală pentru a participa la jocuri de noroc este 18 ani. Există și unele excepții, precum Japonia, care permite accesul la minim 20 de ani sau SUA, China, Singapore, care au limitat vârsta minimă legală la 21 de ani.

Jocurile de noroc sunt foarte atractive pentru toate categoriile de vârstă, dar pentru tineri pot să fie și mai captivante din simplul motiv că sunt permise doar de la o anumită vârstă, dar și pentru că au devenit o normalitate în societatea actuală. De exemplu, în România, odată cu legalizarea deplină a gamblingului, în 2015, au apărut tot mai multe reclame la cazinouri, așa că mai ales pentru tinerii din generația Z (persoanele născute în intervalul 1997 – 2012), prezența jocurilor de noroc în viața oamenilor este ceva firesc.

Alte motive pentru care jocurile de acest tip sunt interesante pentru tineri sunt accesibilitatea extinsă și ofertele promoționale oferite de cazinourile online. De exemplu, bonusuri precum aparate gratis le permit utilizatorilor să testeze gratuit anumite sloturi, iar ulterior dacă consideră că se încadrează în preferințele lor, le vor juca pe bani adevărați.

Persoanele care fac parte din generațiile anterioare generației Z încă preferă, într-o anumită măsură, cazinourile tradiționale pentru că nu s-au născut în epoca digitalizării, precum tinerii din intervalul 1997 – 2012. Pentru tinerii din generația Z însă, este foarte firesc să fie mai degrabă tentați și curioși de platformele online de gambling decât de cazinourile terestre. Furnizorii de jocuri cunosc și ei foarte bine aceste aspecte astfel că au introdus elemente de gamificare în jocurile de noroc, care pot fi foarte atractive pentru tineri.

Cum influențează accesul online generația Z

Persoanele din generația Z sunt cele mai expuse la riscurile pe care le prezintă jocurile de noroc deoarece accesul este foarte facil. Practic, cazinourile s-au mutat de la sute și mii de kilometri distanță în buzunarele utilizatorilor, prin smartphone-urile de care nu se desprind niciodată.

Disponibilitatea permanentă a jocurilor, posibilitatea de a juca anonim plus elementele de gamificare au un impact major asupra generației Z. Deși există limite legale de vârstă, unele platforme de gambling verifică superficial vârsta utilizatorilor astfel că pot intra online, fără probleme, și tinerii sub 18 ani. Site-urile de jocuri de noroc sunt disponibile non-stop și este nevoie de un simplu smartphone și câțiva bani pentru a juca pe mize mici.

Pentru cei din Gen Z este foarte banal conceptul de joc online. Pentru ei este foarte firesc ca un joc de noroc să conțină elemente specifice jocurilor video (avansarea la niveluri superioare, existența unor personaje, o poveste, misiuni, recompense, pariuri pe skin-uri etc.). De asemenea, este normal și să facă plăți în cadrul acelor jocuri. De exemplu, în jocurile video pot cumpăra skin-uri, upgrade-uri la arme etc., iar în jocurile de noroc, cum sunt sloturile, se fac pariuri pentru că așa este regula jocului. Toate aceste elemente creează confuzie în creierul tinerilor și îi fac să confunde riscul cu distracția.

Rețelele de socializare și influencerii au un rol major în influențarea tinerilor. De multe ori, influenceri cunoscuți bine de către generația Z promovează diverse cazinouri online, astfel că tinerilor li se pare firesc să încerce ceea ce promovează o persoană pe care o admiră.

În mediul online circulă foarte multe informații, unele dintre ele false, precum cele care vehiculează că jocurile bazate în totalitate pe noroc (sloturile sau ruleta) pot fi învinse cu strategii. Tinerii sunt obișnuiți să folosească tutoriale astfel că li se pare firesc să joace pe baza unor “trucuri” sugerate în online.

Jocul pe platforme online, sub anonimat și folosind mize mici, crește riscul de a crea dependență. Este mult mai ușor să ascunzi familiei și prietenilor că joci și pierzi bani online decât dacă ai face-o într-un cazinou fizic. Riscul de a dezvolta dependență este amplificat și de lipsa educației financiare și emoționale. Unii tineri nu înțeleg foarte bine sau chiar deloc mecanismele jocurilor de noroc și care sunt șansele reale de a obține un câștig. Mulți nu pot nici să recunoască primele semne ale dependenței.

Măsuri de prevenție și educație financiară

Din fericire, riscurile asociate cu jocurile de noroc pot fi reduse la minim dacă sunt luate măsurile potrivite. Pentru aceasta, este nevoie de implicarea profesorilor și a familiei și o bună educație financiară.

Pentru prevenirea problemelor cauzate de jocuri de noroc în rândul tinerilor și chiar al minorilor sunt necesare măsuri de prevenție care să implice familia, școala, dar și societatea. În cazul tinerilor sub 18 ani, familia trebuie să filtreze conținutul online de pe gadget-urile copiilor, să monitorizeze permanent cardurile bancare pe care le folosesc tinerii și să dezactiveze reclamele personalizate.

Familia trebuie să fie apropiată de adolescenți, să aibă discuții deschise cu ei despre jocurile de noroc astfel încât să îi facă să înțeleagă cât sunt de periculoase aceste activități dacă nu sunt făcute “cu cap”.

La școală, copiii ar trebui să afle noțiuni care țin de educație financiară și care se aplică foarte bine și jocurilor de noroc. Concepte precum probabilitate, impulsivitate financiară ar trebui cunoscute de către tineri pentru a înțelege la ce se expun atunci când încearcă jocuri de noroc.

Tot la școală ar trebui să existe diverse ateliere cu psihologi, economiști, jucători profesioniști sau persoane care au fost dependente de gambling. Aceștia le pot explica adolescenților foarte bine noțiuni specifice jocurilor de noroc.

Prevenția include și introducerea unor măsuri foarte stricte pentru verificarea vârstei celor care vor să acceseze site-uri de gambling.

Educația financiară trebuie să fie făcută atât acasă cât și la școală. Tinerii trebuie să învețe cum să își gestioneze banii. De exemplu, ce înseamnă dacă pierde 100 de lei într-o lună la pariuri și apoi nu mai primește alți bani de la părinți în acea lună.

Este important să știe ce presupune un credit și o datorie pentru că mulți tineri iau bani împrumut pentru a „recupera” pierderile, dar nu se gândesc cum și de unde vor înapoia împrumutul.

De asemenea, tinerii trebuie învățați să își direcționeze banii spre fonduri de economii sau de investiții și să urmărească evoluția banilor pe termen lung. Chiar dacă este vorba despre sume mici economisite, iar creșterea este nesemnificativă, ideea că acei „bani lucrează pentru tine” ca urmare a unei decizii raționale, le poate da o senzație de reușită mult mai bună decât un câștig sporadic la jocuri de noroc.

Concluzie

Tinerii și familia trebuie să acorde o importanță sporită jocurilor de noroc și pericolelor care se ascund în spatele unei simple activități de distracție. De la amuzament la dependență nu este decât un pas mic, mai ales în cazul tinerilor care au acces permanent la internet.