De: Vlad Mulcuțan-Chiș: editorialist-corespondent VERTICALI PENTRU ROMÂNIA la Timișoara;
Mintea noastra de-ar pricepe, Cât de mare este cerul, Nu am mai pierde misterul Unei vieți ce-abia începe,
Dragii mei cititori, Sper să vă regăsesc sănătoși, fericiți și bucuroși de tot ceea ce vă oferă viața și timpul. Dacă în ediția trecută asociam timpul cu un soare în jurul căruia gravităm noi toți, împreună cu tot ceea ce trăim, împreună cu tot ceea ce gândim și împreună cu tot ceea ce realizăm, azi aș dori să aprofundăm simbolistica timpului.
Ciclul timpului este resimțit și prezent din punct de vedere geografic, meteorologic, cronologic și spiritual
În cultura celtică, roata timpului cuprinde viața, moartea și renașterea, sau veșnicia de după moarte. Anotimpurile sunt simboluri ale etapelor vieții, iar ciclul scurt zi-noapte sugerează inclusiv alternanța dintre inconștient și conștient. Iar acum, dragii mei cititori, vă adresez o temă de gândire. Care context ar fi cel cu adevărat ideal? Să trăim o veșnică primăvară a vieții, dar sub negrul nopții? Când totul e frumos, ușor și lin, dar fără să conștientizăm galopul în care timpul nostru s-a angajat. Sau să trăim o toamnă târzie, luminoasă și clară, încălzită de un soare care este veșnic prezent, dar conștienți că iarna se apropie?
Albert Einstein asocia timpul cu o săgeată, o direcție unică spre viitor, scopul, progresul și ireversibilitatea fiind caracteristici fixe ale acestuia
Precum în tradițiile și cultura occidentală, timpul primește o interpretare grafică exactă: un segment cu un început și un sfârșit. Dacă am conștientiza că începutul s-a întâmplat de mult timp, am realiza că sfârșitul este mult mai aproape decât poate subconștientul nostru să îl proiecteze în viitor.
Conștiința, percepția și trăirea reprezintă semnificația timpului filosofic, care a primit diferite sensuri de-a lungul istoriei și interpretării evoluției umane
Platon asociază timpul cu o “imagine mobilă a eternității”, pe când, Aristotel îl invocă drept “măsurarea schimbării”. Heidegger afirma că timpul este legat de existență: „ființa-noastră în lume” iar Bergson diviza timpul într-unul interior, subiectiv, diferit de cel măsurat de ceas.
În final, în Medicină, precum și în viața de zi cu zi, timpul rămâne cea mai valoroasă resursă a existenței Ceasul indică un control, o bună organizare și, totodată, o constantă presiune socială, din anumite puncte de vedere. Deadline-urile reprezintă responsabilitate și obligație iar Agenda este cea care pune într-o antiteză emoțională libertatea și constrângerea. În medicină, timpul înseamnă viață, iar pentru că viața înseamnă dar și binecuvântare, mulți pacienți realizează, la marginea patului de spital, că până de curând aveau totul și că nu se bucurau suficient, iar acum, în momentele de cumpănă, tot ce contează cu adevărat este sănătatea. Doresc să închei cu un citat al președintelui American Abraham Lincoln, nu înainte de a vă îndemna să vă bucurați de timpul dumneavoastră, să îl cultivați vrednic și să îi culegeți roadele cu bucurie, pentru că totul este trecător prin timp: și bucuriile, și florile, și necazul, și omul!„În cele din urmă, anii din viața ta contează mai puțin decât viața din anii tăi.” Abraham Lincoln
SPONSORII EDIȚIEI:
