Mass-media sătmăreană a trecut printr-un moment important al evoluţiei sale post-decembriste. Şi asta în lumina ultimelor evenimente, care au avut loc recent şi care au afectat pentru o perioadă cotidianul Gazeta de Nord-Vest. Concret, publicaţia a ieşit dintr-o lume a controlului total, a unui regim totalitar, condus de la „centru”, într-o manieră dictatorială.
Îndrăznesc să spun, cu toată convingerea şi speranţa, că politica editorială a ajuns pe mâna jurnaliştilor. De aici încolo nu vom mai avea nicio scuză în faţa opiniei publice, a adevăratului nostru stăpân, şi nici nu ne propunem să ne găsim scuze. Ne propunem, printr-un angajament ferm, să lucrăm în folosul societăţii civile respectând cu sfinţenie etica profesională. Ne propunem să fim obiectivi, critici şi incisivi, dar numai în baza unor informaţii verificate, fără atacuri subiective, fără să practicăm acel jurnalism justiţiar de tristă amintire.
Şi mă refer aici, din păcate, la şantajul de presă practicat de unii sau de alţii. După părerea mea, o parte a mass- media, şi nu doar la nivel judeţean, a ajuns în cea mai degradată stare etică şi profesională din ultimele două decenii. În ceea ce priveşte chestiunea delicată, de tristă amintire, a “şantajului de presă”, pot spune că problema a durat de mai bine de zece ani şi a fost prezentă independent de voinţa unor jurnalişti aduşi la stadiul de simpli mercenari, executanţii perfecţi ai directivelor de la „centru”.
Acest întreg proces, acest “atac orchestrat”, a afectat alarmant de grav credibilitatea jurnaliştilor. Cine sunt “ actorii” din spatele acestui “atac” este simplu de intuit. Sperăm ca jurnalismul să devină obiectiv cu adevărat, chiar promitem acest lucru. Pentru că lumea s-a săturat de autorităţi şi chiar oameni din mediul politic care au folosit “şantajul” pentru a-şi vedea adversarii puşi la pământ sau pentru a-i „alinia”.
Astfel, în calitate de redactor şef al cotidianului Gazeta de Nord-Vest mă angajez ferm în faţa societăţii civile să ne debarasăm definitiv de uniforma de mercenari. Sunt convins că jurnalismul de investigaţie rămâne unealta numărul unu prin care presa îşi îndeplineşte rolul de “a patra putere în stat”. Dar numai acea categorie de investigaţie bine documentată, bine scrisă şi echilibrată poate fi adesea primul pas în demascarea corupţiei şi apărarea intereselor cetăţenilor. În jurnalism întotdeauna există situaţii ce nu pot fi reglementate, în exclusivitate, de legislaţia în vigoare. Un rol deosebit, în acest context, îi revine moralei şi eticii profesionale. Reglementările etice constituie baza autoreglementării activităţii jurnalistice şi se axează pe două noţiuni: libertatea jurnalistului şi responsabilitatea lui.
Este inadmisibil să se publice informaţii din viaţa privată a personajelor, doar pentru ca investigaţia să devină mai „picantă” şi mai interesantă pentru public. Din păcate, în presă adesea au apărut materiale, care doar din perspectiva structurii şi a metodei de colectare a informaţiilor s-au încadrat în jurnalismul de investigaţie. Cât priveşte conţinutul, ele nu au corespuns nici pe departe rigorilor impuse investigaţiei de presă. Adevăraţii autorii ai acestor materiale nu au pus în valoare necesităţile şi interesele sociale, ci doar au dezvăluit anumite detalii, uneori cu totul lipsite de utilitate socială, din viaţa privată a personajelor. Dar, cel mai important, toate acestea metode şi carenţe vor fi de domeniul trecutului. Viitorul va fi, cel puţin în ce ne priveşte, în zodia decenţei, a normalului, prin respectarea necondiţionată a principiilor democratice şi a deontologiei profesionale.