Arafat: România a făcut un salt major în sistemul sanitar



4

România a făcut în ultimii 25 de ani un salt major în sistemul sanitar, a trecut de la un sistem bazat pe stetoscop și aparatul de tensiune la unul care permite intervenții extrem de complexe, a declarat marți secretarul de stat în MAI Raed Arafat, la întâlnirea membrilor Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane.

“Populația are alt nivel de îngrijire față de cel pe care l-a avut în urmă cu 25 de ani. Cei șase ani și jumătate la MS mi-au permis să am o imagine reală asupra a ce se întâmplă în sistemul sanitar, unde am fost și unde am ajuns. (…) Sistemul sanitar din România nu este un sistem perfect, este un sistem cu foarte multe probleme. Unele sunt corigibile, dacă se dorește, altele necesită timp să fie corectate. (…) Dacă fac comparație cu acum 25 de ani (…) pot să spun că România a făcut un salt major în sistemul sanitar”, a spus Arafat.

Potrivit acestuia, una dintre problemele sistemului de sănătate ar fi finanțarea până la 4% din PIB, care este sub media europeană de 8,4%.

“Poate că prima problemă rămâne cea a finanțării. (…) În secunda în care finanțăm sistemul sanitar la jumătatea mediei europene normal că avem probleme din anumite puncte de vedere de a finanța medicamente, de a finanța diferite tipuri de investigații, diferite tipuri de îngrijire. Și totuși (…) finanțăm unele îngrijiri și unele tratamente extrem de scumpe din acești bani — 4% din PIB — pe diferite tipuri de boli, uneori justificat alteori nejustificat. Am început cu un sistem care era suportat de buget, am trecut la un sistem pe asigurări de sănătate pe la sfârșitul anilor 90, asigurări de sănătate publice sociale. Lipsesc încă asigurările de sănătate private care să vină în complementaritate cu asigurările sociale. Toată lumea vrea ca prin acest fond de asigurări de sănătate sociale să dezvolte absolut toate problemele ceea ce este imposibil pentru că acestea nu pot acoperi toate nevoile și toate costurile sistemului”, a explicat secretarul de stat în MAI.

În opinia sa, din cauza subfinanțării, multe spitale mici funcționează ”mai mult ca centre de îngrijire socială sau medicală de bază”, ”oferă îngrijire ca în anii 60, cu stetoscopul și tensiometrul”.

“Aceste spitale ca să funcționeze necesită finanțare. (…) Când bolnavul are nevoie de ceva serios trebuie dus automat către un spital serios. Spitalele serioase sunt puține, eventual unul pe județ, spitalele de urgență care sunt de diferite nivele sau pentru anumite probleme, sunt spitale la nivel de regiune, la nivel național către care se pleacă precum institutele de oncologie și diferite alte entități care pot să ofere aceste îngrijiri”, a spus Arafat.

El a susținut că una din problemele cu care se confruntă sistemul medical este cheltuirea banilor și a explicat modul în care unele unități sanitare au ajuns să aibă arierate.

“Avem o problemă mare în a cheltui pe ce nu este funcțional și a împrăștia banii atât de larg încât să nu vedem impactul lor pe anumite domenii. (…) Casa finanțează îngrijirile pe baza unui tarif . Un spital poate să primească un caz extrem de complex care costă 100.000 de lei tratamentul sau 200.000 de lei. Casa decontează spitalului suma contractată, adică între 4.000 și 6.000 de lei. Restul sumei normal că nu este acoperit. Atunci se mira toată lumea: de ce spitalele mari au arierate? Spitalele mari aveau arierate și aveau deficit pentru că finanțarea cazurilor pe care le tratau era mult sub nivelul necesar. Când CNAS vine și te plătește 5.000 de lei pe cazul respectiv și tu ai cheltuit 100.000 este imposibil să nu faci arierate”, a explicat demnitarul.

În opinia sa, Ministerul Sănătății ar trebui să intervină uneori asupra sistemului ”și să-l ajute pe probleme punctuale” prin crearea de mecanisme. Arafat a dat exemplu ”Programul de Infarct Miocardic”, început experimental în 2010, care a dus la o scădere a mortalității de la 13,4% până la aproape 8%.

”În centrele în care se face cateterism mortalitatea a scăzut la 4,5-5%. Printr-o acțiune care a venit în completarea finanțării CNAS foarte bine controlată și monitorizată a fost realizat un mecanism de monitorizare de MS care a finanțat un număr limitat de centre, foarte bine monitorizat, și, de la sub 15% din pacienți tratați prin această metodă au ajuns să fie peste 60% tratați prin această metodă în regim de urgență. MS finanțează acum programul acțiune prioritară Terapie Intensivă care devine model pentru alte țări. (…) Aceste două tipuri de acțiuni au arătat că uneori trebuie să intervi peste CNAS”, a mai arătat secretarul de stat în MAI.

Arafat a susținut că una dintre problemele majore ale spitalelor era aceea că internau pacienți care nu necesitau acest lucru și a pledat pentru terapia ambulatorie și cea extra-spitalicească. “Internăm prea mulți bolnavi care nu sunt de internat în spital. (…) A început acum o discuție: haideți să vedem cum facem să creștem suma de finanțare pentru internarea de zi, să o facem atractivă. A început să crească mult numărul internărilor de zi. (….) Vrem să încurajăm terapia ambulatorie și terapia extra-spitalicească și să reducem internările? Trebuie un program foarte bine gândit, bine analizat și implementat în câțiva ani de zile și nu peste noapte. Implementarea peste noapte a unui program radical ca acesta nu face decât să bulverseze sistemul”, a conchis secretarul de stat în MAI.





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts