Săptămâna trecută a avut loc la Palatul Parlamentului o conferinţă de presă legată de libertatea presei, influenţa politicului asupra mass-media şi invers, corupţie şi starea actuală a jurnalismului de investigaţii din România. Conferinţa a fost iniţiată de Organizaţia pentru Media din Sud-Estul Europei (SEEMO), organizaţia regională a ediţiilor de presă din această zonă a bătrânului continent, afiliată Institului Internaţional de presă (IPI).
Conferinţa a reprezentat prilejul unor dezbateri de stringentă actualitate, mai cu seamă în România, unde raportul dintre democraţie şi libertatea presei implică aspecte ce nu sunt permanent congruente. Fără să prezentăm prea multe argumente în acest sens, ne vom referi doar la unul singur, pe care îl considerăm reprezentativ.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis recent să sesizeze Inspecţia Judiciară pentru a verifica afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu conform cărora există procurori care au acţionat la comanda unui ziarist important “bine plătit”.
Afirmaţiile veneau după mai multe dezvăluiri ale Gazetei Sporturilor şi Jurnalului Naţional despre neregulile financiare de la Gala Bute, oranizată de Elena Udrea când era ministru al Turismului, dosarul fiind instrumentat de DNA. Intervenţia lui Traian Băsescu a fost interpretată ca o presiune atât asupra presei, cât şi a procurorilor pentru a opri dezvăluirile şi ancheta pentru a o proteja astfel pe Elena Udrea, ocolită de procurorii anticorupţie.
Alături de importanţi reprezentanţi ai unor organizaţii eurpene în domeniul libertăţii presei, la conferinţa de la Palatul Parlamentului au participat şi au luat cuvântul premierul Victor Ponta şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea. Cei doi s-au declarat susţinători fermi ai libertăţii de exprimare pledând pentru abrogarea articolului din Codul Penal în care jurnaliştii sunt sancţionaţi dacă semnalează posibile abuzuri ale unor politicieni, ale judecătorilor şi/sau ale organelor de urmărire penală. La finalul discursului său, premierul a adăugat că în timp ce presa scrisă din România trece printr-o perioadă dificilă, oamenii politici nu se înghesuie să caute o soluţie pentru a sprijini şi fiscal, şi a-i face pe români să citească mai multă presă tipărită, concurată drastic acum de mediul online.
Concluzia conferinţei de la Palatul Parlamentului a fost una fermă: Drumul spre democraţie trece prin libertatea presei şi a slujitorilor săi, iar cuvântul tipărit are o importanţă majoră în societatea de azi şi în cea viitoare.
Voicu D. Rusu
