Haos în evidenţa terenurilor agricole



retrocedari

Lipsa unor contracte, cel puţin sub semnătură privată, a generat un veritabil haos în ceea ce priveşte evidenţa terenurilor agricole. Cele mai mari probleme se înregistrează în zona necooperativizată din Ţara Oaşului, în localităţi precum Bixad sau Batarci. Aici sunt situaţii în care nu se mai poate dovedi scriptic cine a vândut terenul cui. Totul se rezumă la nivel de cutumă. Adică, în sat fiecare ştie cam al cui este terenul x sau y, dar nu îşi poate dovedi calitatea de proprietar. Motiv pentru care apar tot felul de suprapuneri de terenuri, care se lasă chiar şi cu conflicte fizice sau plângeri penale. Iar pentru a se face lumină este nevoie de un efort supraomenesc.

Varianta cutumiară
În unele localităţi din Ţara Oaşului, acolo unde autorităţile comuniste nu au reuşit să cooperativizeze terenurile agricole, se înregistrează un fenomen cât se poate de real, dar şi de periculos, în acelaşi timp. Proprietarii unor suprafeţe agricole nu pot face dovada calităţii lor. Şi asta pentru că vânzările succesive s-au făcut fără documente recunoscute legal, ci doar pe câte o bucată de hârtie fără valoare juridică. Asta în cel mai fericit caz.

Între timp, suprafeţele în cauză nefiind înregistrate la primării, acestea au fost considerate libere de sarcini şi au fost atribuite în favoarea altor persoane. Iar de aici se înregistrează o situaţie conflictuală, în care se pun faţă în faţă proprietarul real- dar fără acte – şi noul “proprietar”, care deţine acte. Iar nu de puţine ori această situaţie se lasă cu plângeri penale.

Varianta de criză
Lipsa locurilor de muncă, a unui venit stabil şi datoriile fac ca familiile din mediul rural să-şi ducă traiul de pe o zi pe alta, iar atunci când cineva le oferă o sumă de bani ar face orice. Terenurile agricole moştenite ori cumpărate s-au constituit întotdeauna într-o avere despre care puţini acceptă să discute. Aşa se face că în unele localităţi din mediul rural multe familii au ales ca pentru bani să-şi vândă şi ultimul metru de pământ, au cheltuit banii şi nu s-au mai gândit la faptul că vânzarea nu s-a efectuat cu documente notariale, aşa cum prevede legea. S-au trezit după ani, când au apelat la administraţia locală pentru diverse adeverinţe, că nu le pot primi din cauză că înregistrează datorii administrative de mii de lei.

În astfel de situaţii, un lucru este clar: cei care aleg să facă asemenea tranzacţii primesc sume destul de mari de bani, mult mai mari decât orice posibilitate de-a lor şi nu se mai gândesc la lege şi consecinţele neaplicării ei, iar o chitanţă de mână pentru încasarea respectivei sume de bani nu are nici o valoare juridică.





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts