Primăria oraşului Tăşnad a organizat duminică, 8 noiembrie 2015, aniversarea împlinirii a 800 de ani de la prima atestare documentară a satului aparţinător Cig. Manifestările au debutat la ora 10.00, la Biserica ortodoxă Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din sat, cu un simpozion dedicat împlinirii a opt secole de la prima atestare documentară a localităţii, urmat de dezvelirea unei plăci comemorative. Programul artistic a fost asigurat de interpretele de muzică populară Leontina Dorca şi Maria Carmen Sas, alături de Ansamblul Cununiţa, respectiv de Ansamblul Codruleţul din Tăşnad. “Ne bucură faptul că la acest eveniment fiii satului Cig au participat în număr foarte mare”, a declarat primarul oraşului Tăşnad, Vasile Mitraşca.
Localitatea a fost atestată documentar în anul 1215 sub denumirea de Sugu, Chug, iar din anul 1519 sub forma Chög care se va păstra pe tot parcursul stăpânirii maghiare (Csög). În evul mediu localitatea a aparținut domeniului Tășnad și i-a avut ca stăpâni pe episcopul Transilvaniei, familia Csögi, pe Habsburgi, începând cu secolul al XVI-lea pe Gheorghe Rákóczy, iar în secolul al XVIII-lea apar ca stăpâni familiile Wesselényi, Vay și în fine familia grofului Károly.
Comunitatea românească din Cig a avut o biserică de lemn înainte de 1733, ea fiind menționată în cadrul conscripției lui Micu Klein. Biserica de zid s-a edificat la inițiativa preotului Grigore Pop, în anul 1886, costând 10000 de koroane. În anul 1935 biserica greco-catolică a fost restaurată pentru suma de 40000 lei, fiind consemnată în Cartea de Aur a Sălajului ca o realizare de seamă a comunității. Iconostasul actual al bisericii a fost realizat în 1976 de Bocskai Mihai din Crucişor şi pictat de Grigore Popescu din Bucureşti. Pictura interioară a fost realizată de Constantinescu Mircea, în anul 1990.
Szasz Lorand
