More

    Se extind ariile condamnate la sărăcie

    arie

    Reprezentanţii autorităţilor judeţene, locale şi ai mediului de afaceri au participat ieri la o dezbatere publică pe marginea extinderii ariilor protejate în judeţ. Concret, este vorba despre declararea ca şi sit protejat a întregii lungimi a râului Someş şi o pajişte din comuna Batarci. Cel mai mult ar avea de suferit municipiul Satu Mare, care ar urma să intre în aria protejată a râului Someş cu peste trei sute de hectare de pădure. Mai mult, reprezentanţii instituţiilor şi serviciilor publice care ar trebui să lupte împotriva inundaţiilor susţin că le va fi interzis să intervină pe cursul Someşului cu utilaje grele, ceea ce ar periclita chiar integritatea digurilor de apărare. La rândul lor, oamenii de afaceri s-au plâns că în situl deja existent de pe râul Tur s-ar fi întâmplat anumite presupuse abuzuri ale custodelui, care le-ar condamna afacerile la faliment. Interesant este faptul că deşi a fost prezent la dezbaterea publică, reprezentantul Societăţii Carpatina Ardeleană, unul dintre custozii ariilor protejate din judeţ, nu a dorit să ia cuvântul.

    Ministerul Mediului – ca şi organizator – a absentat
    Deşi a fost anunţată prezenţa la Satu Mare a unui număr de doi specialişti din partea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, care urmau să susţină oportunitatea extinderii ariilor protejate în judeţul Satu Mare, aceştia nu au mai venit. Adică, nu a fost prezentă tocmai instituţia care a convocat dezbaterea publică. În schimb, a fost prezentă Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Satu Mare. Reprezentantul APM, Ioan Man, a ţinut să arate de ce se urmăreşte extinderea ariilor protejate: “Pentru că România trebuie să îşi extindă ariile protejate, altfel riscă infringement-ul”.

    Prefectul vrea lămuriri
    Întrebat ce studii au stat la baza stabilirii acestor zone, Ioan Man a ridicat din umeri. Fapt pentru care prefectul Eugeniu Avram a cerut să i se prezinte toate documentele care au stat la baza luării acestor decizii, astfel încât să se elimine situaţii precum cele produse pe râul Tur. “Nu vreau să incit la altfel de discuţii decât cele constructive. Pentru că dacă nu sunt studii ştiinţifice la baza propunerilor nu are rost să ne întâlnim şi să vorbim. Pentru că totul trebuie să pornească de la nişte lucruri reale, nu din cărţi, nu din auzite, nu din poveşti. Asta este întrebarea mea la care vreau să primesc răspuns”, a declarat prefectul Avram.

    Studii făcute din birou?!
    Reprezentantul Grupului Milvus, Nagy Attila Andras, a încercat să îi răspundă prefectului Avram vizavi de studiile care au stat la baza desemnării viitoarelor arii protejate. “Am fost implicat acolo mai demult. În momentul de faţă această propunere a fost efectuată în baza unor studii de cercetări de teren de către domnul doctor Oţel Vasile”, a declarat Nagy Attila Andras.

    Cel mai mare specialist în fauna din judeţul Satu Mare, profesorul universitar dr. Găvrilă Ardelean, prorector al Universităţii de Vest “Vasile Goldiş”, a ţinut să îl combată, cu argumente concrete, pe Nagy Attila Andras. Găvrilă Ardelean a mai indicat faptul că studiile sunt eronate, precizând că, cel mai probabil, studiile s-au făcut din birou. “Spuneţi-mi, vă rog, când a fost domnul Oţel Vasile în Satu Mare?! (…) La documentaţia supusă avizării au apărut o serie de greşeli. De exemplu, specii vegetale de plante care nu trăiesc în România decât în Dobrogea. Deci, constatări suplimentare. Asta ce înseamnă?! Că foarte multe treburi s-au făcut din birou. Şi se vede că şi acţiunea asta vrea să fie tot din birou”, a declarat Găvrilă Ardelean.

    Lupta împotriva inundaţiilor, paralizată de ariile protejate?!
    Directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Satu Mare, Vasile Andrieş, a ţinut să se precizeze că dacă râul Someş se va declara arie protejată atunci nu se va mai putea interveni cu utilaje grele pentru întreţinerea digurilor şi amenajarea cursului de apă, fapt ce ar putea genera chiar şi inundaţii. “Judeţul Satu Mare are 670 de kilometri de diguri. Iar aici sunt lucrări care trebuie întreţinute. Mai repede sau mai târziu apar eroziuni. Şi ar trebui să se ţină cont de aceste aspecte în stabilirea ariilor protejate”, a spus Vasile Andrieş.

    La rândul său, reprezentantul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare – filiala Satu Mare, Carmen Spătărel, a confirmat spusele lui Vasile Andrieş, atrăgând atenţia că se riscă blocarea activităţii agenţiei pe care o reprezintă. “Ministerul Mediului trebuie să fie informat că nu intră în infringement din cauza judeţului Satu Mare, care are probleme specifice. Ar putea găsi aceste arii protejate în alte judeţe cu suprafaţă mult mai mare, care nu afectează bunul mers. Domnii primari trebuie să conştientizeze aceste lucruri, căci se paralizează orice activitate şi trebuie să ne gândim dacă vrem apărare împotriva inundaţiilor sau vrem altceva. Toţi suntem ecologişti, dar până la o limită. Ariile se fac pe bază de studii şi ni se pare corect ca aceste propuneri să pornească de la noi din judeţ. Aşa s-a întâmplat şi cu Turul. Efectiv ne-am trezit cu o arie protejată şi nu ne-a întrebat nimeni”, a precizat Carmen Spătărel.

    Agenţii economici împinşi spre faliment?!
    Sătmăreanul Ioan Ghere şi-a dezvoltat o fermă piscicolă în aria protejată a râului Tur. Acesta susţine că ar fi împins spre faliment din cauza atitudinii custodelui ariei protejate, care ar refuza să aibă o relaţie constructivă cu firma sa. Mai mult, acesta a mai precizat că şi fermierii din zonă sunt condamnaţi la agricultură de subzistenţă, în condiţiile în care nu au voie să lucreze mecanizat sau să folosească îngrăşăminte pentru o agricultură intensivă. Ceea ce, din nou, este sinonim cu falimentul. “Dacă eu agent economic sau locuitor al acelei zone trăiesc mai rău şi nu am loc de muncă ce am realizat până la urmă?! Vrem să ne întoarcem iarăşi în Vestul Sălbatic, cum a fost acum 150 de ani. Dar statul ar trebui să facă o expropriere şi să facă acolo Vest Sălbatic. Eu cred că din start s-a pornit greşit. Ar trebui făcut un studiu de impact, un plan de management să ştiu eu, proprietar, la ce mă aştept. Mai stau acolo sau merg în altă parte?!”, s-a plâns Ioan Ghere.

    Ariile protejate, “sponsorizate” de fermieri
    Reprezentantul Direcţiei Silvice Satu Mare, Adrian Trella, a împărtăşit punctul de vedere al omului de afaceri Ioan Ghere. Acesta a spus că atât fermierii şi oamenii de afaceri, cât şi proprietarii de păduri, ajung să suporte involuntar costul ariilor protejate. Concret, în condiţiile în care Guvernul României nu alocă fonduri pentru acoperirea pierderilor rezultate din îngrădirea activităţilor comerciale în ariile protejate, toate aceste pierderi sunt suportate doar de către localnici. De aceeaşi părere a fost şi preşedintele Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi, Ioan Daniel Dragoş, care a precizat că în ariile protejate nu se poate interveni pentru diminuarea populaţiei de porci mistreţi, ceea ce înseamnă daune majore pentru agricultorii din aceste arii protejate. “Am 18 ani de experienţă la Direcţia Silvică şi în domeniul vânătorii. Sunt un specialist în domeniu şi nu accpet să primesc lecţii de la custode. Dacă nu se diminuează populaţia de mistreţi, aceştia se hrănesc inclusiv cu ouăle păsărilor protejate. Deci, unde este protejarea speciilor dacă nu avem voie să intervenim?!”, a acuzat Ioan Daniel Dragoş.

    Satu Mare pierde controlul asupra a sute de hectare de pădure
    Reprezentanţii Primăriei Satu Mare au susţinut că din cele 500 de hectare de pădure care urmează să intre în aria protejată a râului Someş nu mai puţin de 380 de hectare aparţin municipiului Satu Mare. Ceea ce înseamnă că municipiul Satu Mare nu mai poate interveni cu metodele clasice la întreţinerea suprafeţelor de pădure. “Nu există studii clare care să includă cele 380 de hectare de pădure din Pădurea Mare în aria protejată a râului Someş”, au acuzat reprezentanţii Primăriei Satu Mare.

    Ciprian Bâtea

    ȘTIRI RECENT ADĂUGATE