Ţara Oaşului – paradisul obiectivelor turistice şi al traseelor montane



tara-oasului2

Ţara Oaşului este o depresiune întinsă, închisă de lanţurile Munţilor Gutâi şi Munţii Oaşului spre Nord-Est şi Sud, de dealuri spre Vest, iar spre Sud-Est are ieşire la câmpie. Are o întindere de 614 km pătraţi şi cuprinde în acest spaţiu comunele cu satele aparţinătoare: Oraşu Nou (Prilog, Racşa, Remeţi, Oraşu Nou – Vii); Vama (Vama Băi), Călineşti (Lechinţa, Coca, Dumbrava); Certeze (Huta, Moişeni); Trip Băi, Boineşti, Bixad, Târşolt (Aliceni); Cămărzana şi oraşul Negreşti-Oaş; în total 22 de aşezări.

Primul document care face referire la acest ţinut datează din 1270, când regele Ungariei dona unui nobil câteva sate din hotarul sud-vestic al Ţării Oaşului. În acel document, Ţara Oaşului e pomenită ca „Terra Awas”. Unii istorici susţin că originea termenului de Oaş ar fi din termenul de Awas (Ovas), care înseamnă runc (despădurire, „curătură”, „luminiş”). Ţara Oaşului e consemnată şi-n Cronica lui Grigore Ureche. Oşenii, locuitorii acestui ţinut, oameni dârji şi interiorizaţi, ca fire sunt oameni iuţi, inventivi, cunoscuţi în ţară, căci din vremuri trecute plecau de acasă în căutare de lucru. Din Oaş aveau loc plecări sezoniere de amploare la munci forestiere, fiind iscusiţi fasonatori de lemn, pricepuţi în construcţii si la munci agricole. Trăsăturile psihice ale oşanului îşi găsesc, în mare măsură, reflectarea în port. El este simplu dar nu lipsit de măreţie.

Portul popular se confundă cu identitatea oşanului
Mai mult decât în orice împrejurare, oşenii poartă costumul lor popular la horă, la biserică, la sărbători tradiţionale şi ocazii folclorice. Portul oşenesc se distinge prin originalitate, colorit şi ornamentaţii.

Nelipsite oşanului sunt clopul împodobit cu mărgele sau pene şi straiţa ornamentată într-o policromie deosebită cu motive geometrice sau vegetale. Pantalonii largi de vară sau cioarecii strâmţi şi gubele miţoase, negre sau albe, purtate iarna, se păstrează din vremea dacilor. Portul femeiesc este caracterizat prin aceeaşi prospeţime, vioiciune şi originalitate: cămaşa viu colorată este lucrată în ornamente geometrice sau florale, iar şorţul înflorat, de obicei pe fond galben sau roşu. Deosebite sunt împletitura şi cununa de mărgele purtate de mirese. Casa oşenească străveche este construită din lemn, cu acoperiş de şindrilă sau paie, înalt şi ţuguiat cu “târnaţul” (pridvorul) sprijinit pe “suliţi” şi cu “vraniţa” (poartă mare de la curte) sculptată artistic în lemn de stejar.

Una dintre cele mai frumoase zone din Transilvania
Situat la circa 50 km de municipiul Satu Mare, Negreştiul este una dintre cele mai frumoase zone din Transilvania, care impresionează prin tradiţie, cultură şi privelişti pitoreşti. Nu poţi trece prin zonă fara sa fi vizitat Muzeul Ţării Oaşului cu ale lui exponate de port popular, ceramică, obiecte de uz casnic, cioplituri în lemn, Casa-muzeu specifică zonei, colecţia de artă populară oşenească şi fotografiile aparţinând lui Ioniţă Andron.

De asemenea, oraşul Negreşti-Oaş este punct de plecare într-o serie de sate, renumite pentru bogăţia portului, arhitecturii populare şi a obiceiurilor şi tradiţiilor: Certeze (5 km), Huta-Certeze (9 km), Racşa (16 km), Tur (1 km), Bixad (5 km), Trip (6 km), Târşolţ, Cămărzana (20 km), dar şi într-o serie de zone de agrement renumite pe plan local datorită apelor termale şi a apelor minerale ( apa minerala Poptileni, Certeze şi Bixad).Totodată, în zonă există posibilităţi de pescuit şi vânătoare, dar şi trasee marcate pentru drumeţii prin munţi.

tara-oasului3

Cele mai spectaculoase trasee turistice
Una dintre cele mai cunoscute şi atractive zone de interes turistic din ţară este aceea a Ţării Oaşului, în care peisajul montan înconjoară şi străjuieşte vasta arie depresionară. Aici găsim câteva trasee montane de mare frumuseţe.

Sâmbra Oilor – vârful Bradului (1 093 m):
Prin punctul cel mai înalt al pasului Huta trece şoseaua Satu Mare – Sighetu Marmaţiei. În acest punct se află graniţa Munţilor Oaşului cu Munţii Gutâi si a depresiunii Ţării Oaşului cu Depresiunea Maramureşului. Aici este organizat anual, în luna mai, festivalul folcloric Sâmbra Oilor. De aici porneşte o cărare spre est către vârful Bradului. Timpul necesar dus-întors: 3 ore. Împrejurimile pasului Huta sunt folosite în perioada de iarnă ca loc pentru practicarea schiului.

Valea Râului Mare – Şelătruc:
Punct de plecare din localitatea Huta-Certeze, în amonte, pe un drum pietruit ce înaintează paralel cu valea pârâului. Se observă succesiunea defileelor cu depresiuni mărunte. Pe alocuri sunt stânci abrupte, iar în albia pârâului cataracte. La capătul drumului se află cabana forestieră Şelătruc. Lângă cabană este amenajat un mic lac. De aici se pot efectua drumeţii pe vârful Buianului (1.147m), care se află la vest (timp necesar 1 oră) şi pe vârful Rotunzilor (1.241m). La est, zona vârfului Rotunzilor, formează cumpăna apelor între afluenţii Turului, Tisei, Someşului.

Valea Turului – Muntele Tâmpa – Cabana Vrăticel:
Punctul de plecare este oraşul Negreşti-Oaş. De aici se pot organiza drumeţii pe culmea Tâmpa – un platou întins, aşezat la est de cabană. Culmea Tâmpa este acoperită cu păşuni şi presărată cu o mulţime de izvoare, fiind un loc minunat pentru tabere de corturi. Valea Turului – având din Negreşti-Oas până la izvor o lungime de 15 km – este o vale pitorească presărată cu ziduri, colonade andezitice, cataracte. Depresiunile alternează cu părti înguste. La km 9 se află un loc de popas şi o cabană forestieră. De-a lungul văilor se observă inversiune de vegetaţie – în vale apar specii de răşinoase, sus, pe versanţi, făgete. Urşii şi cerbii trăiesc în număr mare aici.

tara-oasului1

Valea Talnei – Luna Şes – Vârful Pietroasa:
Este unul dintre cele mai interesante itinerare turistice din ţară. Punctele de plecare spre acest ţinut sunt localităţile Negreşti-Oaş şi Vama. Drumul pietruit porneşte spre est în interiorul munţilor Gutâi, munţi de origine vulcanică. La început se traversează o zonă piemontană ce s-a format între munţii Gutâi şi depresiunea Oaşului, cu dealuri uşor ondulate şi văi largi. Casele se răsfiră de-a lungul drumului până la Cornetul Vămii, unde se extrag andezite piroxenice, materiale de construcţie valoroase. În continuare, drumul urcă paralel cu pârâul Talna Mare. Acest pârâu are afluenţii Brada, Pietroasa. În platoul Luna Şes se pot organiza drumeţii, priveliştea fiind fantastică. Drumul urcă în continuare spre Vârful Pietroasa, Există posibilitatea de a urca pe acest dum şi cu maşina. Priveliştea pe care o oferă acest vârf este unică. Se observă toată depresiunea Oaşului şi chiar mai departe până la Carpaţii Ucrainei.

Nicolae Ghişan





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts