More


    Peştera Gheţarul de la Scărişoara – Minunea din Munţii Apuseni

    - Advertisement -

    Pentru sătmărenii care doresc să evadeze din cotidian (mai ales că vine nebunia Zilelor Oraşului) dar şi să scape de valul de căldură care se anunţă în acest sfârşit de săptămână le propunen ca destinaţie de weekend un loc spectaculos: Peştera Gheţarul de la Scărişoara.

    Peștera Ghețarul de la Scărișoara adăpostește al doilea cel mai mare ghețar subteran din sud-estul Europei. Astfel Ghețarul de la Scărișoara este una din cele mai importante peșteri din România, fiind şi prima peşteră din ţara noastră declarată monument al naturii, încă din 1938.

    Chiar într-o ţară bogată în peşteri, cum este România, multe dintre ele remarcabile prin frumuseţe şi importanţă ştiinţifică, Peştera Scărişoara îşi păstrează de multă vreme un statut aparte, pentru savanţi şi simpli vizitatori deopotrivă. Aici se găseşte cel mai mare gheţar subteran din România, o masă de gheaţă veche de milenii, care „vorbeşte” oamenilor de ştiinţă despre vremurile trecute, iar în jurul ei, feerice alcătuiri de gheaţă, însufleţite de lumină, încântă privirile vizitatorilor.


    Nu se ştie când a fost descoperită peştera; de pomenit, e pomenită pentru prima dată într-un document din 1947. K. F. Peters şi A. Schmidl au dat primele informaţii ştiinţifice despre ea, în 1861, respectiv 1863, iar Emil Racoviţă a studiat-o în anii 1921 -1923 şi a scris despre ea în renumita sa lucrare Speologia.

    Numele de Scărişoara i-a rămas de pe vremea când aparţinea de comuna cu acelaşi nume, situată la 16 kilometri mai jos. Azi, în urma unor schimbări administrative, peştera aparţine comunei Gârda de Sus, judeţul Alba. Este numită şi peştera Gheţarul de la Scărişoara, ca recunoaştere a însemnătăţii celei mai importante comori pe care o adăposteşte – uriaşul bloc de gheaţă subpământean, cu o vechime de 4.000 de ani.


    Se poate ajunge la peșteră dinspre: Oradea (125km) > Beiuș > Ștei > în satul Lunca virați spre Arieșeni (DN75) > Gârda. Din centrul localității Gârda urmăriți indicatorul spre Peștera Scărișoara – trebuie să virați pe drumul secundar ce trece prin Cheile Ordâncușei. Va urma o bifurcație de drumuri unde va trebui să virați stânga de-a lungul văii Gârda Seacă. Continuați încă 5 km până la o altă intersecție unde va trebui să virați dreapta pe drumul ce urcă abrupt spre cătunul Ghețari. Drumul a fost reabilitat de curând, este asfaltat și se poate ajunge până la 1km de Peștera Scărișoara cu orice mașină. Accesul este foarte facil pentru orice turist.

    Descrierea peşterii
    Peștera Ghețarul de la Scărișoara se deschide la suprafață sub forma unui aven (intrare verticală de peșteră) cu diametru maxim de 60m și 48m adâncime. Din punct de vedere turistic, această porțiune coboară printr-o amenajare pe scări metalice și de lemn.

    La baza verticalei se deschide un portal de peșteră cu o înălțime de 24m și o lățime de 17m. Dincolo de portal se întinde planșeul de gheață al Sălii Mari. Acesta constitue de fapt partea superioară a ghețarului, cu o suprafață de 3000mp.

    Amenajarea turistică continuă pe două cursive de-a lungul Sălii Mari formând o buclă. La extremitatea traseului turistic se găsește cea mai spectaculoasă zonă a ghețarului și a amenajării – Biserica. Veți vedea aici stalagmite și stalactite de gheață care își schimbă dimensiunea în funcție de anotimp.


    Sala mare, Biserica şi avenul de intrare constituie „zona turistică”. Peştera mai are două sectoare, aflate sub Sala Mare, a căror explorare e permisă doar specialiştilor: Rezervaţia Mică, la care se ajunge coborând pe verticală încă 15 metri în adânc, şi Rezervaţia Mare, unde se ajunge coborând o verticală de 20 m, după care urmează o galerie foarte înclinată – Galeria Maxim Pop.

    În ambele rezervaţii, se găsesc stalagmite de gheaţă, unele permanente, altele care se topesc vara şi se refac în fiecare iarnă.

    Din Rezervaţia Mare, o altă prelungire foarte îngustă – Galeria Coman – duce până la 105 m adâncime. E plină de formaţiuni minerale spectaculoase – stalactite, stalagmite, coloane, draperii –, o bogăţie de forme împietrite, formate prin lenta depunere a sărurilor minerale din apa prelinsă de-a lungul mileniilor.

    În apropiere – dar fără a fi legată de Peştera Scărişoara – se găseşte o altă peşteră de mare interes, ce face parte din acelaşi sistem carstic: Peştera Pojarul Poliţei. Speologii cred totuşi că, înainte de formarea uriaşului bloc de gheaţă din Scărişoara, între cele două peşteri ar fi existat o comunicare naturală. Galeria Coman trece la doar câţiva metri de această peşteră.

    Program de vizitare: luni – sâmbătă 10.00-18.00; duminică 10.00-17.00. În extrasezon vă sugerăm să contactați ghidul înainte de a merge la peșteră. Vizitarea peșterii se face cu ghid, cu un grup minim de 10 persoane. Deoarece temperatura în peșteră este destul de scăzută, vă sugerăm să vă îmbrăcați călduros. Durata vizitei este de circa 45 min. Costuri: adulți – 11lei, elevi/studenți – 8 lei. Dacă sunteți membru al Federației Române de Speologie sau al unei alte entități cu același profil luați legitimația cu voi.


    Vă recomandăm să vizitați peștera în perioada lunilor mai – iunie pentru că la început de vară formațiunile de gheață sunt mult mai mari decât vara/toamna. Peisajul subteran va fi cu siguranță mult mai apreciat.

    Nicolae Ghişan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img