More


    “Noi Am Alergat cu Sufletul pentru Țara Noastră”

    - Advertisement -

    Sătmăreanul Claudiu Gorgan a participat în week- end la Campionatul Mondial – 50 km de la Brașov. A fost extrem de mândru că a făcut parte din echipa României. N-a urcat pe podium, dar simplul fapt că a terminat cu brio cursa ne face să-i transmitem un sincer și imens BRAVO! Cu felicitările de rigoare… Mulți gâfâim după doar câteva sute sau zeci de metri alergați, alții transpirăm după câteva etaje urcate la bloc, Claudiu însă face performanță reușind să alerge și să câștige maratoane.De profesie militar în cadrul Armatei Române, la cei 28 de ani, Claudiu Gorgan are în picioare peste 20 de maratoane internaționale, este campion național și medaliat al multor competiții. Toate acestea fac din Claudiu un exemplu viu de performanță și autodepășire!
    A început alergarea la 12 ani din dorința de a face ceva diferit față de restul, dar încet maratonul a devenit ceva mult mai mult pentru Claudiu Gorgan, mai exact: “modul prin care pur și simplu simți că trăiești.” Tot el descrie experiența maratonului și trăirile pe care unii dintre noi le cunoaștem: “Am simțit dezamăgire, bucurie, fericire … Am simțit că se prăbușește cerul pe mine! Tot ce poți simți pe această lume se află in interiorul tău și poți simți asta intr-o cursă de maraton!” spunea în urmă cu un an Claudiu după ce a reușit să urce pe podium la Wizz Air Cluj-Napoca Marathon.
    Acum, după participarea la Mondialele de la Brașov, a povestit experiența celor 50 km alergați pe pagina personală de facebook… Ce a ieșit e ca o lecție de viață… De care trebuie cu siguranță să luăm aminte…
    ”Acest Campionat Mondial a fost “ Un Vis Devenit Realitate.” Nu sunt eu mare vedeta sau un campion olimpic, insa mereu mi-am dorit sa ajung un sportiv bun si am muncit pentru asta .
    Este greu sa pregatesti o cursa lunga si cred ca asta ne face oameni mai buni, mai speciali, mai intelegatori pentru ca stim ce inseamna “Greu”!
    Felul in care iti traiesti viata si cum esti cu cei din jur, cred ca asta te defineste ca om.
    Cei 200 km alergati pe saptamana, sunt doar o alegere pe care eu am facut-o.
    Imi place sa povestesc tot ce traiesc in timpul curselor, poate tot din cauza Greului. Uneori apare mai repede, alteori mai tarziu, insa intr-o cursa lunga acest sentiment apare si dispare precum o fantoma sireata. M-am intalnit si luptat cu ea la km-ul 44 si nu a fost deloc usor.
    Primul meu Campionat Mondial, Prima Cursa de 50 km vreau sa o povestesc inca de la inceputul inceputului !
    Eram atat de entuziasmat si atat de fericit incat aveam in cap doar asta :
    A1- antrenamentul unu, A2- antrenamentul doi, alergare, bucati, fartlek, tempo, odihna, hidratare….. Toate astea dupa o perioada foarte grea in care greu mi-am gasit linistea si concentrarea, din cauza unor probleme medicale cu care mama mea s-a luptat si altele mai vechi !
    Alergarea m-a ghidat spre ce trebuie….Nu am renuntat.
    Langa mine, au fost prieteni si persoane dragi, care m-au ajutat enorm. Cu gandul la voi am alergat, am incercat sa imi pastrez calmul si puterea interioara chiar daca cuvantul Greu aparea mereu.
    Impreuna cu doamna profesoara am facut planul de pregatire si speram la ce e mai bun. Asta face un antrenor bun: “ Imprima in sportiv o stare de Lupta Continua” chiar daca pare nebunesc sau imposibil.
    Am ajuns la Brasov de vineri seara ….si totul s-a schimbat !
    Este foarte frumos sa vezi sportivi din tarile cu traditie pentru sport si alergare, sa vezi sportivi de Mare Clasa ….Si sa-i vezi live, nu doar la televizor !
    Eram foarte impresionat de tot ce se intampla si simteam ca aici e lumea perfecta “Lumea Alergatorilor”.
    Eu vad asta prin alti ochi si e tare fain!
    Vedeam cum sclipesc adidasii ame-ricanilor si echipamentul lor frumos…
    Imi hraneam sufletul cu multe din ce vedeam in jurul meu si era mirific.
    Avem o echipa frumoasa, atat la fete cat si la baieti… Cu multi dintre ei alerg de cand eram mic, altii imi erau modele si ma uitam la ei ca la icoane, unii acum imi sunt prieteni, spunandu-le Bafta pentru prima data in Dimineata Concursului.
    Cu restul staff-ului, ma cunosteam de la alte curse si eram in familie, Cunoscutul Gorghi !
    A trecut totul rapid…
    Bucuria revederii cu multi dintre oamenii pe care ii cunosteam si care erau alaturi de mine, Diminua Oarecum Timpul.
    Duminica dimineata la ora 5:30 Inimile aveau sa ne bata mult mai tare, se simtea asta ! Alergatorii erau concentrati, erau altfel !
    Ne-am echipat cu tot ce trebuie si la 8 am plecat in cursa ca o adevarata echipa.
    Toti ne-am dorit un rezultat bun si toti aveam emotii maxime pana Bumm. In aceste curse de lunga distanta stii ca trebuie sa iei startul constient si pregatit pentru o munca eroica atat cu tine cat si cu distanta.
    Mi-am facut un plan si speram sa il duc pana la capat . Am pornit relaxat pe ceas, cum spun alergatorii !
    Un ritm de 3’40/km nu trebuia sa imi puna probleme si eram increzator, inca de la inceput mi-am spus :
    “ Alergi un maraton si inca 8 km “….
    Imi doream atat de mult ca ultimii 8 km sa ramana la fel ca si acum, o cifra mica ….asta daca ii spui inaintea celor 42 km.
    Timpii nu se inventeaza, timpii trebuie sa-i alergi si sa dai din picioare.
    Ce am de pierdut ? Atat mi-a mai ramas….
    Reusesc sa alerg un ritm bun si trec maratonul 2h37. Nu E Usor Deloc. Credeti-ma!
    Incercam sa privesc inainte si sa vad unde trebuie sa ajung. Aveam de alergat pana la finis o distanta de inca 8 km ceea ce nu era deloc usor.
    Vedeti voi, cu atat experianta si cu atatea maratoane alergate, tot inveti ceva nou dintr-o cursa importanta, dintr-o cursa pe care stii ca nu poti sa o dai pe repet, in caz ca gresesti ceva.
    Am inceput sa ma gandesc la punctul mort si la multe senzatii si intamplari pe care le-am trait in alte curse….eram la km 33 si imi spuneam: Ba, chiar asa bine sa fiu? sau e prea incet si de fapt sunt un Slab ! Si cat mai am de la 33 pana la 50 …hohoo dar totusi eram pe 3 40/km inca alergam bine “Inca” !
    Necazul a aparut la km 44 …cand am fost nevoit sa ma opresc, sa imi dezleg sireturile….aveam picioarele umflate, am pierdut ceva timp si flexibilitatea mea de a ajunge la sireturi era impiedicata de niste crampe smechere. Imi doream atat de mult sa fie bine, atat pentru mine, cat si pentru echipa.
    Am pierdut mult pe ultimii 6 km ….am alergat cu 4 20 – 4 30 si m-a costat mult.
    Reusesc sa termin cursa sanatos si fericit chiar daca nu a fost cum mi-am planuit eu … Timp final 3h20 .
    Aventura se terminase frumos. Eram intins pe burta, pentru cateva secunde stau intins si simt cum inima mea crapa asfaltul. Ma ridic, fac o cruce si merg mai departe ! Sunt Fericit ! Sunt Liber! Sunt Alergator!
    La fel e si Echipa Mea – Staff-ul , Echipa Medicala, Antrenorii si Toti Oamenii care au fost acolo cu noi. Au vazut ce inseamna sa alergi 50 km.
    Daca dupa toate astea Noi Alergatorii Romaniei am ajuns sa fim facuti:
    “Paduchi si Dopati”…….de catre altii care inventeaza timpi si spun ca ne bateau cu ochii inchisi pe oricare dintre noi sau altii care critica fara sa se uite in gradina lor ….
    Atunci fratilor sunteti cu Adevarat Sportivi si Stiti ce Inseamna Munca!
    Nu am fost cei mai buni …. Cei mai buni se pare ca sunteti voi cei care vorbiti usor despre noi fara sa stiti de fapt ce se intampla!
    Imi pare rau ca mi-am incheiat povestea cu asta, dar sa stiti un lucru:
    Noi suntem in Top 10 Mondial la 50 km.
    Cu un loc 7 fetele si un loc 9 la ba-ieti!
    Multumesc pentru tot Echipa !
    Never Give Up!



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img