Au amuţit şi păsările
De aromele din crâng
În acest an
Nimeni nu vrea să moară
Nici călătorul
Nici bătrânul nici bolnavul
Nici copacul unde
Mă aşezam vara
La umbră
Nedorind nici eu
Să mor
De prea multă iubire
Frunzele-şi mai adună seva
Spre a nu muri pe ram
Eu alerg prin toată pădurea
Fredonând melancolie
A venit toamna
Imensita
Animale mă întâmpină
în aşteptare
Tăietori de lemne caută
Bureţi de buturugă
Revoltat pe dumnezei
Ridic imnuri
Nu mai veni
Nu mai veni
Păcatul s-a risipit în vene
Pietrele tac
Şi înţeleg
E destin
Tu nu vei şti
De aici
De acum
De vânt
Că te-am purtat prin codrii
În gând
Tu nu vei şti
Că îţi vorbeam prin zei
Răpus
De aici
De acum
De toamne
De Apus
Toamna aceasta
Toamna aceasta
va fi fără jarul nestins
al iubirii
fără negre gânduri
de trădare
fără suferinţe şi amintiri
toamna aceasta va fi o
toamnă liberă
de tot ce a fost
sau de tot ce ar fi putut să fie
va fi liberă de orice împlinire
sau neîmplinire
de rele sau de bine
de iubiri sau amăgire
de intrigi sau părtinire
de tine
care alergi într-un alt tărâm
al luminilor
al aşteptărilor
sau poate al regăsirilor
Ai lăsat toamna fără aşteptări
în prag
fără bucuria armoniei
a dragostei
melancoliei
Nu va fi cu tine toamna aceasta
va fi doar unul din anotimpurile
calde
pierdută între carul mare şi
carul mic
pe coama dragonului îmblânzit
aştepţi
Toamna aceasta
nu va mai fi nici viitor nici
clipa asta
toamna aceasta va fi
fără revenire
toamna aceasta va fi la depărtări
de tine
Toamna aceasta va fi fără culori
fără melancolie fără iubire
fără negre gânduri
din zori
Toamna aceasta va fi liberă
de gând
va alerga cu păsările pe vânt
Toamna aceasta nu va avea nici
trecut nici viitor
Va fi doar toamna liberă de dor.
