Aşezată în partea sud - vestică a judeţului Satu Mare, comuna Moftin formată din satele Domănești, Ghilvaci, Ghirolt, Istrău, Moftinu Mare, Moftinu Mic (reședința) și Sânmiclăuș. se învecinează cu oraşul Carei şi comuna Căpleni în partea de vest, cu comuna Căuaş în sud, cu comunele Terebeşti şi Craidorolţ în partea estică şi cu comuna Doba în nord.
Localitatea Moftin este strâns legată, din punct de vedere istoric, de numele marelui voievod Mihai Viteazu. În vara anului 1601 Mihai Viteazul şi-a stabilit tabăra la Moftin pentru 20 de zile pregătindu-se pentru pentru bătălia de la Gurăslău, ultima sa victorie. La începutul lunii iulie 1601, Mihai Viteazul îşi schimbă tabăra militară de la Debreţin, trece prin Carei, apoi se aşează la Moftin pe malul stâng al râului Crasna. La Moftin, pe vatra actuală a localităţii Moftinu Mic şi pe două movile învecinate pe drumul de legătură cu Sînmiclăuş, a staţionat numai oastea lui Mihai Viteazul, oastea lui Basta György având tabăra la Satu Mare. La începutul lunii iulie 1601, în tabăra militară a lui Mihai Viteazul de la Moftin se aflau peste 16.000 de oameni, din care 8.000 erau călăreţi. În ziua de 31 iulie 1601, au sosit în tabăra de la Moftin şi 2.000 de silezieni conduşi de generalul Rothal.
În memoria marelu voievod, şcoala din Moftinu Mic îi poartă numele (Şcoala cu clasele I-VIII MIHAI VITEAZUL din Moftinu Mic). Peste mai bine de o sută de ani, în 1711, armata prinţului Francisc Rakoczi al II-lea s-a predat trupelor austriece la Moftin. Astfel, la 1 mai 1771 a fost semnată Pacea de la Satu-Mare. Pacea de la Satu Mare a marcat instaurarea definitivă a regimului Casei de Austria în Transilvania.
Biserici există în fiecare dintre cele șapte sate ale comunei Moftin. De asemenea, există şi lăcaşe de cult penticostale şi baptiste. Cea mai valoroasă biserică, din punct de vedere cultura şi istoric, este Biserica romano-catolică „Înălţarea Sfintei Fecioarei” din Moftinu Mare.
Parohul satului Moftinu Mare este menţionat în dijmele papale încă din anul 1332, iar în secolul XV-lea este documentată pentru prima dată biserica dedicată Sfântului Ladislau. Pe parcursul secolului al XVI-lea, comunitatea a devenit protestantă. În secolul al XVIII-lea, Alexandru Károlyi a mutat familiile protestante în altă localitate, colonizând în locul acestora şvabi. Biserica construită pentru noua parohie a fost fondată în anul 1724 şi a fost distrusă în urma unui incendiu, în anul 1791.
O a doua biserică a fost realizată după planul lui Joseph Bitthauser, între anii 1793–1795. Edificiul monumental a fost conceput după un plan minuţios: faţada are trei axe şi cornişe proeminente pe cei şase pilaştri în stil doric. Între pilaştri sunt aşezate cele trei uşi şi ferestrele cu cornişe arcuite, de aceeaşi dimensiune cu ferestrele navei. La etajul următor, turnul este înzestrat, conform regulilor arhitecturii clasice: la primul nivel pilaştri au capitel ionic iar la al doilea, capitel corintic. Turnul cu ceas are o coroană în formă de bulb de ceapă, cu lanternă. Decoraţiile turnului sunt repetate pe peretele navei. Bolta navei şi a sanctuarului este sferică. Tabernacolul altarului principal a fost realizat la Viena pentru catedrala din Satu Mare, fiind donat ulterior bisericii din Moftinu Mare de către episcopul Hám János. Structura altarului este simplă, numai timpanul realizat din cornişă evidenţiază pictura monumentală, care reprezintă Înălţarea la cer a Sfintei Fecioare.
Domăneşti – Biserica Greco – Catolică Pictura este realizată de meşterul vienez Heinrich Bauer în 1864. Pe absida sanctuarului, sub geamuri, au fost realizate reprezentări ale apostolilor. Amvonul şi cele două altare secundare au fost confecţionate în secolul al XIX-lea.
Denumirea satului provine de la fostul hram al bisericii medievale, Sf. Nicolae. Din actuala biserică-sală cu tavan plat doar contraforturile şi sanctuarul poligonal pot lăsa impresia unui edificiu moştenit din perioada gotică. Biserica a primit forma pe care o are şi azi în urma transformărilor efectuate pe parcursul secolelor XVIII–XIX. Clopotul a fost realizat în anul 1913.
Punctele de interes ale comunei sunt: Monumentul eroilor din gara Domăneşti (depunerea armelor şi drapelelor trupelor lui Rakoczi); Statuia voievodului Mihai Viteazu: Biserica romano-catolică ,,Maica domnului” care datează din anul 1724 (satul Moftinu Mare);Heleşteele de la Moftinu Mic
Nicolae Ghișan
