- Advertisement -
Pe pictorii români îi regăsim astăzi și în pinacoteca Secției de Artă din cadrul Muzeului Județean Satu Mare, care a început să funcționeze în incinta Muzeului de Istorie Satu Mare în anul 1969, când a fost amenajată „Sala Aurel Popp”, destinată expoziției permanente a artistului care a trăit și creat pe meleagurile sătmărene mai bine de o jumătate de veac și care ne-a lăsat moștenire un număr de pânze și schițe din perioadele evoluției sale ca artist.
În anii următori colecția secției avea să se îmbogățească cu lucrări ale altor artiști plastici români, fie prin donații, fie prin transferări din alte muzee din țară, aici găsindu-i pe Alexandru Ciucurencu, Petre Abrudan, Henri Catargi, Ludovic Basarab, Catul Bogdan, Marius Bunescu, Aurel Ciupe, Iosif Iser, Janos Kriszan, Theodor Pallady, Arthur Verona, Alexandru Ziffer.
Alexandru Ciucurencu – s-a născut la 27 septembrie 1903 la Tulcea, într-o familie numeroasă având o copilărie tristă și grea. L-au impresionat de mic corăbiile cu pânze, remorcherele, șlepurile, vapoarele care treceau pe Dunăre și unele ancorau în port. La 10 ani, când România a intrat în războiul balcanic (1913) se vede nevoit să își câștige primii bani muncind la o cărămidărie. La 12 ani este ajutor la ceainăria Odesa din Tulcea. Începând cu 1916 devine ucenicul zugravului Mihail Paraschiv, unde a învățat să tragă linii, să prepare și să amestece vopsele, să zugrăvească și să văruiască. În 1921 avea să intre ca bursier la Școala de arte frumoase din București. În primii patru ani de școală și-a petrecut vacanțele la Tulcea, iar din anul 1926 și până în 1928 avea să își facă practica de vara la Baia Mare, mărturisind că a avut ce învăța de la pictorii Alexandru Ziffer si Thorma Janos. În 1930 pleacă la Paris unde obținuse o bursă la Școala română de la Fontenay aux Roses. Va studia un timp la Academia Julien, dar își va găsi călăuza în lumea artelor la Academia liberă a lui Andre Lhote din Montparnasse. Aici va începe să îşi formeze stilul în arta pe care o va realiza. Creația artistică a pictorului poate fi împărțită în două perioade, prima perioadă este aceea când artistul a realizat cu precădere naturi moarte, nuduri și peisaje, în care regăsim coloristica vie, iar în cea de-a doua perioadă a creației sale artistul a realizat compoziții cu subiecte istorice sau sociale. În colecția Secției de Artă a Muzeului Judeţean Satu Mare există patru lucrări, două lucrări natură statică ”Flori I” și ”Flori în vas” și două lucrări cu temă istorică „Colectivizare” și „13 Decembrie 1918” .
Catul Bogdan – s-a născut la 25 ianuarie 1897 în orașul alsacian Colmar, de unde era originară mama sa, Marie Daull, iar tatăl sau era Gheorghe Bogdan–Duica. Familia se stabilește la București unde pictorul va începe studiile liceale la Liceul Gheorghe Lazăr, mai apoi continuându-le la Liceul Mihai Viteazul. Începe să deseneze fiind atras de studiile de arhitectură. În toamna anului 1915 se va înscrie în anul pregătitor al Școlii de arhitectură din București, întrerupându-și studiile pentru executarea stagiului militar. Va participa, în 1919, la o expoziție de desen și acuarelă, în sălile Ateneului Român, unde expune o suită de desene cu peisaje și imagini de război, atrăgându-i atenția pictorului Gheorghe Petraşcu, aprecierile acestuia având să fie hotărâtoare pentru cariera tânărului pictor. Pleacă la Paris pentru a studia pictura la Academia Julien, în 1919, unde l-a avut ca profesor pe Ernest Laurent, studii pe care le va finaliza în 1924. Întors în țară, din 1929, își va începe activitatea didactică la Școala de Arte Frumoase din Cluj, dar, în 1933, va pleca la Timișoara, deoarece școala avea să își continue activitatea pe malurile Begăi. Catul Bogdan a fost un căutător în întreaga sa viață, pe pânzele sale s-au ivit numeroase „interpretari de peisaj care compun laolaltă un adevărat poem al frumuseților anonime”. În „Peisaj”, lucrare care se află în patrimoniul muzeal sătmărean, culoarea se așterne cuminte pe suprafața pânzei, imaginea întreagă a lucrării învăluindu-ne într-o atmosferă de poezie.
Henri Catargi – s-a născut la București la 6 decembrie 1894, absolvind liceul la Paris, iar la insistențele familiei a studiat dreptul la Sorbona, luându-și licența în drept. Va studia pictura la Academia Julien unde îl va avea ca profesor, printre alții, pe Andre Lhote. Nefiind nevoit să trăiască din pictură, Catargi și-a experimentat stilul până a ajuns la nivelul care avea să îl mulțumească pe el însuși. Revenit în țară îi va avea ca profesori, la Academia de Arte Libere din București, pe Gheorghe Petraşcu şi Jean Al. Steriadi. Henri Catargi venea în pictura românească ca un pictor interesat de natură, de relația om-natură, de studiul obiectelor din jurul său. A fost artistul care a cunoscut arta epocii sale, opera sa fiind inspirată de realitatea imediată rămânând consecventă principiilor picturalității. Acest lucru îl regăsim și în lucrările „Peisaj mediteranean”, „Portret”, „Livada”, „Peisaj” și „Peisaj la 2 Mai”, lucrări păstrate în pinacoteca Secției de Artă sătmărene.
Artiști ca Petre Abrudan, Ludovic Basarab, Catul Bogdan, Marius Bunescu, Aurel Ciupe, Iosif Iser, Janos Kriszan, Theodor Pallady, Arthur Verona, Alexandru Ziffer și mulți alții au contribuit prin lucrările de artă pe care le-au realizat la îmbogățirea patrimoniului muzeal sătmărean, cât și național.
Sursa: Marinela Vașvari – Satu Mare – Studii și Comunicări – 2015 – Seria Istorie, Etnografie, Artă, Restaurare, Conservare
Nicolae Ghișan
