În istoria recentă a presei românești, există profesioniști care nu doar relatează evenimente, ci le transformă în documente vizuale cu valoare istorică. Un astfel de nume este Alfred Schupler, considerat pe bună dreptate unul dintre cei mai valoroși oameni din industria media pe care i-a oferit județul Satu Mare. De-a lungul unei cariere de peste trei decenii, Alfred a documentat realități dramatice din mai multe colțuri ale lumii, fiind prezent, în calitate de operator și fotograf de război, în patru teatre de operațiuni: Serbia, Sudan, Afganistan și, cel mai recent, Ucraina.
În inima conflictelor
Experiența de teren a lui Alfred Schupler nu este doar o performanță profesională, ci și o mărturie despre rolul jurnalismului în documentarea istoriei. În primăvara anului 2022, el a petrecut 15 zile în Ucraina, alături de o echipă a emisiunii Observator de la Antena 1, surprinzând unele dintre cele mai dramatice aspecte ale războiului declanșat în urma Invazia Rusiei in Ucraina din 2022.
Prin obiectivul camerei sale, orașe devastate, străzi pustii și case abandonate au devenit mărturii vizuale ale unei tragedii contemporane. Munca sa se înscrie într-o tradiție a fotojurnalismului de război care caută nu senzaționalul, ci adevărul – chiar și atunci când acesta este greu de privit.
De la televiziunea locală la marile redacții – recunoaștere profesională
Drumul profesional al lui Alfred Schupler începe în 1991, la postul local Samtel din Satu Mare, astăzi Nord Vest TV. Pentru tânărul operator, acea perioadă a fost echivalentul unei „prime zile de școală” în televiziune.
Acolo a luat pentru prima dată în mână o cameră video – o Panasonic VHS M7, pe care o descrie cu nostalgie drept o „bătrână cu picior de lemn”. Cu ea a realizat primele documentare, printre care „Capela Episcopiei Romano-Catolice din Satu Mare”, premiat la festivalul de film documentar din Csenger, Ungaria, și filmul „Rămâi sau pleci”.
În 1996, Schupler s-a alăturat echipei TVR Timisoara, unde și-a consolidat reputația de operator și realizator de documentare. În 1998, filmul „Timișoara, Mica Vienă” i-a adus Marele Premiu și Trofeul Televest, iar un an mai târziu documentarul „Sever Bocu, un destin zbuciumat” a câștigat premiul pentru cel mai bun film.
În acea perioadă a experimentat pentru prima dată și jurnalismul de război, relatând din Serbia. Experiența a devenit punctul de plecare pentru o carieră care avea să includă mai multe zone de conflict.
După anii petrecuți la TVR, a lucrat pentru Pro TV, contribuind la numeroase programe și reportaje. În prezent, face parte din echipa Antena 1, continuând să documenteze realitatea prin imagini puternice și autentice.
Expoziția „DOCUMENT” și cartea 821377 – războiul văzut prin absență
Întors din Ucraina, Alfred a selectat o serie de imagini reprezentative și le-a reunit în expoziția DOCUMENT, găzduită la Galateca. Expoziția a fost curatoriată de Anca Boeriu având un scop umanitar: sprijinirea refugiaților ucraineni.
Curatorul subliniază caracterul profund documentar al imaginilor:
„Fotografiile par, de la distanță, peisaje ale unei liniștite zile de toamnă târzie. Dar, pe măsură ce te apropii, descoperi fragmente ale unei lumi distruse… În absența siluetei umane simți prezența celor care au fugit în ultimul moment.”
În interpretarea artistică propusă de fotograf, războiul nu este ilustrat prin scene directe de luptă, ci prin urmele lăsate în spațiul cotidian: case ruinate, străzi devastate, obiecte abandonate. Artistul însuși descrie proiectul ca pe o „radiografie a disperării și a distrugerii”, un demers care explorează efectele și emoțiile generate de conflict.
Cel mai nou
proiect fotografical artistului este sugestiv intitulat 821377
În 821377, fotografia devine un mediu de investigare a memoriei, al istoriei
familiale și al felului în care trauma traversează generațiile. Proiectul își
găsește punctul de plecare într-o experiență biografică esențială: deportarea
bunicului artistului, Johann Schupler, în URSS, unde identitatea sa a fost
redusă la un număr de deținut — 821377. Recuperat și recontextualizat, acest
cod devine aici semnul unei istorii personale înscrise în tragedia mai largă a
deportărilor.
Volumul aduce în prim-plan urmele lăsate de această memorie familială, marcată
de destinul celor doi bunici ai artistului — unul revenit din exil, celălalt
dispărut în Siberia. Imaginile realizate în Ucraina, în teritorii afectate de
conflict, nu ilustrează aceste istorii în mod direct, ci le pun în rezonanță cu
prezentul, configurând un spațiu vizual în care trecutul și actualitatea se
reflectă reciproc.
Această dimensiune este susținută și de poziționarea directă a artistului în
raport cu realitatea documentată: Alfred Schupler a înregistrat, ca voluntar
umanitar, efectele războiului din Ucraina până la Chernihiv, regiune legată de
propria sa istorie familială, unde, între 1945 și 1949, a funcționat lagărul de
concentrare în care a fost închis bunicul său. În acest context, proiectul capătă
nu doar o încărcătură memorială, ci și una etică, situând practica artistică la
intersecția dintre document, experiență și recuperare.
Prin această construcție conceptuală și vizuală, Alfred Schupler interoghează
limitele reprezentării în fața violenței și fragilității umane. Fără a propune
concluzii închise, 821377 formulează o meditație asupra identității, pierderii
și persistenței memoriei, precum și asupra capacității imaginii de a păstra, de
a confrunta și de a transmite.
Volumul este publicat într-o ediție limitată de 20 de exemplare, numerotate și
semnate de artist. Dintre acestea, 18 exemplare vor fi donate unor biblioteci
și muzee de fotografie, ca parte a unui demers de conservare și transmitere a
memoriei colective.
Textele critice care însoțesc lucrarea sunt semnate de prof. univ. dr.
Adrian-Silvan Ionescu, director al Institutului de Istoria Artei „George
Oprescu”, conf. univ. dr. Raluca Tudor, Carla-Francesca Schoppel și Alfred
Schupler.
Volumul cuprinde 150 de pagini, alb-negru și color, și a fost tipărit la
Fabrik. Alfred a donat un exemplar Bibliotecii Județene din Satu Mare așa că
sătmărenii ( și nu numai) care doresc să spicuiască această carte o pot face la
Sala de lectură a Bibliotecii.
Nicolae Ghişan


























